Activitati de Paste

Am fost zilele acestea in vizita la o familie de cunoscuti cu doi copii de gradinita si am vazut acest calendar de Paste lipit pe frigider. E inspirat de pe un blog american, dar adaptat putin la resursele romanesti.
Pentru fiecare zi de post se lipeste pe o frunza o omiduta din bat de chibrit. In noaptea de Inviere in locul omizilor se lipesc fluturi decupati de prin cartile copiilor cu abtibilduri. Mi s-a parut o idee frumoasa care sa sugereze cumva si pentru copiii micuti marea trecerea de la Postul Pastelui la Inviere.

 Tot ei mi-au aratat acest set de activitati pentru Saptamana Patimilor pe care l-au comandat de aici.

 Mi-a placut foarte mult, contine un mic Lazar care poate fi infasurat in giulgiu, cateva materiale ca sa realizezi o frunza de palmier, un smochin (pentru pilda smochinului neroditor), o candela (pentru pilda fecioarelor), o sticluta cu mir (pentru pilda cu mirul de mult pret), un potir de lemn (pentru Joia mare), un mormant in miniatura, o femeie mironosita si un Inger care vesteste Invierea. Toate sunt foarte delicat si minutios realizate si din ce am vazut, copiii se jucau cu multa bucurie si folos cu ele.

Am rasfoit cu incantare site-ul http://www.orthodoxchristiancraftsupply.com/ si am vazut ca mai au o multime de alte seturi pentru diferite sarbatori, iar preturile imi par accesibile chiar si pentru Romania.

Alexandra

Gradinaritul anotimp cu anotimp

Fiecare dintre noi parasim realitatile vietilor noastre pentru a visa. Iar unele vise par cu siguranta imposibile, dar asta pana cand vine cineva si face, pur si simplu, lucrul acela, nestiind ca este imposibil. :)

Mie, cand mi se intampla sa visez, mai todeauna adie si un vanticel placut de vara, care aduce cu el miresme de flori.

Tot prin editura All am dat de "Gradinaritul anotimp cu anotimp" si, dintr-o data, visul a parut mai tangibil ca niciodata. O gradina minunata este un vis absolut realizabil, incepand prin a te lamuri asupra conceputului pe care doresti sa pornesti, in a alege unde vrei sa stai si ce flori sa te bucure sau ce fruct sa mananci. 

Am sa ma opresc la agrise, imi plac enorm, imi amintesc de copilarie si mereu am vrut sa stiu cum se cultiva. Am aflat din carte ca sunt multe soiuri, printre care si Agrisul Chinezesc. Acesta este o planta dioica, ceea ce semnifica faptul ca are plante masculine si feminine si sunt necesare ambele ca sa ne delecteze cu fructe.

Planta poate avea si 6 m si are flori mari albe, cu miros placut, ceea ce este un atu, fie ca vrem o gradina decorativa, fie una care sa produca.

 

Sper sa va faceti si voi planuri de gradinarit pe baza acestei carti, si chiar va puteti face de cap cu imaginatia: iazuri, potecute, arcade, coacaze, niste rosii cherry culese de dimineata si puse pe masa, langa o bucata de branza, niste trandafiri mirositori alaturi si, clar, un strop de fericire.

Ena

O carte in dar de la All

Cum pe internet vestile cicula repede am aflat si eu despre campania vAlluntar iniţiată de editura All si m-am bucurat sa pot cere o carte pe care de vreo doua targuri o urmaresc, dar nu ma induram sa o si cumpar: Tehnici culinare şi ustensile de bucătărie.

De la Eugenia m-am molipsit de placerea de a rasfoi carti de bucate asa ca, de indata ce a sosit curierul, am deschis-o cu mare bucurie, admirand mai intai cat e de prezentabila: coperta frumoasa, foile de buna calitate, cartonata, cusuta, o bucurie pentru ochi. Din fericire si continutul este foarte interesant. Prima parte prezinta ustensilele de bucatarie si e scurta si concisa, dar a doua parte e cu adevarat ceva nou in peisajul cartilor despre gatit. Iti arata pas cu pas cum sa faci o multime de lucruri: de la frisca la aluat de pizza, la marinata pentru curcan, tarte de tot felul, biscuiti, prajituri, sosuri, creme si altele.
De exemplu, eu am aflat ca felurile de linte difera nu numai prin culoare, ci si prin timpul de fierbere: lintea galbena se fierbe in 10 minute, iar lintea verde si maro in 40... Asa mi-am explicat in sfarsit de ce cateodata mancarea de linte imi iesea foarte terciuita, iar altatadata insuficient fiarta :)
Apoi am mai aflat ca frunzele de busuioc se toaca cel mai usor daca sunt rulate si apoi tocate. Ca ardei copti se decojesc mai usor daca ii pui la final intr-o punga de hartie (datorita faptului ca asa se aburesc).
Cartea are si retete, dintre care cele de sosuri mi s-au parut foarte clare si realizabile, chiar si pentru mine careia de obicei nu-mi ies sosurile.
Acum ca am putut sa o citesc in voie sunt de parere ca e o buna investitie pentru o gospodina incepatoare (mai ales ca la targurile de carte are de obicei o reducere de 50% fata de pretul de raft).

Şi pentru că acest articol e parte din campania vAlluntar iniţiată de editura All, vă invit, daca vreti, să comentaţi ca să puneţi la treabă echipa de voluntari de la All.

Alexandra

Viața Sfântului Ioan Maximovici pentru copii

Sfântul Ioan Maximovici mi-a devenit drag după ce am citit despre el în scrierile Părintelui Serafim Rose. Așa că a fost o mare bucurie să pot să le citesc și copiilor despre viața lui care a fost cu totul deosebită, cu multe lucruri care ar putea să-i atragă și pe cei mici.
A călătorit foarte mult și a trăit în țări exotice ca China sau Filipine. A ajuns până în Venezuela, Japonia, Tunisia și în câte alte locuri. Apoi a avut mereu o dragoste adâncă pentru copii și de aceea în viața lui sunt multe întâmplări în care se arată grija și ocrotirea Vlădicii Ioan pentru aceștia. Încă din tinerețea sa a fost profesor la mai multe școli apoi în China a înființat un orfelinat care a adăpostit peste trei mii de copii. Unii dintre aceștia sunt acum părinți sau mai ales bunici care își amintesc cu multă dragoste și recunoștință de ocrotitorul lor.

Nimic nu era imposibil pentru el: alunga taifunurile, mergea prin ploi torențiale, intra prin uși încuiate, venea la oamenii care îl chemaseră doar în gând. Multe lucruri despre care citeam în viețile sfinților de demult, dar care s-au întâmplat acum doar cincizeci de ani.

Mai multe poze și detalii despre carte se pot găsi pe www.edituraiona.ro

Alexandra

Balaurul Sfântului Gheorghe

Am găsit acest dragon chinezesc într-o carte de activități de la Teora (cu multe lucruri interesante) și Nectarie a vrut să-l decupăm împreună. Eu am desenat separat capul, corpul si coada pe o bucată de carton de la o cutie mare ce zăcea nefolosită. 

Nectarie a colorat bucățile și eu am pliat corpul balaurului ca un burduf. Apoi am lipit împreună părțile cu lipici de hârtie și am adăugat pe spatele desenului si două bețe, ca să poată fi ținut în mână ușor.

Apoi l-am declarat balaurul pe care l-a învins Sfântul Gheorghe și l-am învins și noi de câteva ori...

A fost o activitate plăcută și ușoară, chiar și Maria s-a măzgălit de lipici cu noi și a colorat si ea puțin. 

În mod neașteptat, balaurul acesta rezistă de vreo două luni prin casă.

Alexandra

Tarta cu ciuperci, ceapa si feta

Aseara am facut o tarta care mi-a placut mult, destul de usoara pentru masa de seara, dar si ca o portie de fel 2 la pranz. Aluatul este deosebit si mi-a dat ceva indoieli la inceput, dar acum sunt bucuroasa ca am incercat ceva nou. Prin urmare, pentru aluat, avem nevoie de:

115 gr faina obisnuita (eu am pus integrala)

75 gr malai fin

sare si piper, putin cimbru

90 gr unt (65% e ok), la temperatura camerei

un galbenus, batut cu putina apa rece(1-2 linguri)

Intai se amesteca ingredientele uscate, peste care se adauga bucatelele de unt si se farama in maini, pana cand devine ca un pesmet si apoi se adauga galbenusul cu apa. Se amesteca pana obtinem o bila de aluat pe care o dam la rece 30 min.

Umplutura:

cred ca se poate umple dupa bunul plac, dar eu am folosit cam:

300 gr ciuperci

1 ceapa generoasa

cateva felii de muschiulet de porc

100 gr branza feta

1 ou si albusul de la primul, folosit la aluat

Se caleste ceapa si se da deoparte, apoi se calesc muschiul cu ciupercile si se pastreaza pentru a se raci. Feta se taie in bucati mici. Se scoate aluatul si se intinde bine, apoi se aseaza intr-o forma unsa cu unt si pudrata cu faina. Se pun in forma ceapa si ciupercile, apoi se adauga ouale batute, incercand sa acoperim uniform. Se presara piper dupa gust.

Pofta buna si multa dragoste, in ciuda faptului ca pana la dragobete mai sunt 10 zile! :)

Ena

Diavolul din pahar, de Ciprian Voicila

O noua carte a lui Ciprian Voicila, pe care iata cum o descrie el insusi:

Am scris acest text autobiografic din dorinţa de a veni în întâmpinarea tinerilor dependenţi de alcool, dar şi a tinerilor dependenţi de droguri în general. (După cum am explicat şi în carte, alcoolul intră în categoria mai largă a drogurilor.)

Este un volum care se adresează persoanelor dependente, chiar dacă obiectul dependenţei variază (unii sunt dependenţi de alcool, alţii de tutun, alţii de cocaină sau de etnobotanice, alţii de pornografie). Mesajul meu pentru toţi aceşti fraţi de suferinţă este că singura scăpare este la Dumnezeu. Mijloacele terapeutice propuse de Biserică: Sfânta Liturghie, spovedania, împărtăşania, Sfântul Maslu, rugăciunea, pelerinaje la moaştele sfinţilor şi, mai ales, întărirea relaţiei personale cu aceştia îi pot salva. Rugăciunile mamei lor, ale fratelui, ale prietenului mult pot în faţa lui Dumnezeu. Un om dependent are voinţa anihilată, de aceea terapiile propuse de diversele şcoli psihologice sunt ineficiente sau se dovedesc ineficiente pe termen lung.

În a doua parte a cărţii mi‑am expus o parte din frământările duhovniceşti, ferindu‑mă să intru în rolul celui care ştie mai bine şi care se simte în măsură să îi înveţe pe ceilalţi. Cel care a fost depen-dent poate da pertinent sfaturi doar unui alt dependent. Altfel ar ca şi cum o fostă prostituată ar sfătui oamenii cum să facă să îşi păstreze fecioria. Am descris pur şi simplu evenimente şi gânduri care sunt importante pentru mine, cel care sunt acum. Dacă vi se va părea că mărturia mea se sfârşeşte brusc, explicaţia ar fi că ea se continuă în viaţa mea de familist care trăieşte în Biserică. Acesta poate fi subiectul unei alte cărţi.

Ciprian Voicilă, 17 ianuarie 2012

Quiche Lorraine

Acest quiche l-am facut dupa sarbatori, cand ramane cate putin din ceva in frigider. Astfel ca se cere o chemare la apel si o reorganizare a trupelor. (Vocabularul se pare ca a fost profund influentat de ultimele stiri de la tv. :)

Prin urmare, pentru 4-6 portii, avem nevoie de:
6 felioare de suncuta cu putina grasime
300 ml de smantana pentru frisca (eu am pus 200 si 100 de crema de branza)
3 oua
25 gr/ 2linguri de unt
Pentru aluat:
175 gr faina obisnuita
putina sare
115 gr unt
1 galbenus de ou

1. Pentru a face aluatul, puneti faina, sarea, untul si galbenusul de ou intr-un bol si amestecati, apoi treceti pe o suprafata usor presarata cu faina si framantati pana cand se ia de pe mana si lasati sa se odihneasca 20 minute.
2. Ungeti cu putin unt si presarati faina intr-o tava rotunda cu diametrul de 20 cm, intindeti aluatul si asezati-l in tava, taind excesul. Dati la frigider pentru 20 minute, incalziti cuptorul la 200C.
3. Intre timp, taiati sunca in bucati mici si asezati-le in tava. Bateti smantana, ouale si putina sare, piper, eu am pus si nucsoara, si turnati in tava.
4. Coaceti quiche-ul cca 15 min, apoi reduceti temperatura la 180C. Cand umplutura s-a umflat si este maron-auriu si aluatul este crocant, se scoate din cuptor. Se lasa 5-10 minute la racit inainte de servire.

Gustul este excelent si se alcatuieste foarte usor.

Pofta buna! :)
Ena

Briose cu cacao, cocos si crema de branza

Nu am mai postat demult nici o reteta, iar acum as vrea sa imi iau revansa. Aceste briose sunt delicioase si reusesc oricui, cu usurinta. Prin urmare, au recomandarea mea cat si a prietenelor.
Cu ingredientele de mai jos puteti prepara 18-20 de bucati.

Ingrediente
115 gr zahar
140 gr faina
40 gr de cacao
110 ml ulei vegetal
1 ou mare
1 1/2 lingurite de bicarbonat de sodiu
170 ml apa
esenta de vanilie

Ingrediente pentru umplutura:
225 gr crema de branza
40 gr de zahar
1 ou
55gr fulgi de cocos

1. Se incalzeste cuptorul la 180C. Se pregateste o tava de briose cu hartie speciala.
2. Se pun zaharul, faina, cacaoa, bicarbonatul, apa, oul, uleiul si vanilia intr-un bol mare si se bat impreuna pana se omogenizeaza.
3. Se pune cu lingura din compozitie in forme pana la jumatate.

Umplutura:

1. Se pune crema de branza, ou si zahar intr-un bol si se amesteca bine. Puneti fulgii de cocos si amestecati din nou, bine.
2. Puneti deasupra compozitiei de ciocolata cate o lingura de amestec cu crema de branza, apoi introduceti la cuptor pentru 25 de minute. Scoateti din cuptor si lasati la racit pentru 5-10 minute, apoi scoateti briosele din forma si raciti in continuare pe un gratar.

Pofta buna! :)
Ena

Cărți aducătoare de bucurie

În ultimele luni am citit câteva cărți care m-au impresionat foarte mult și m-am gândit să povestesc și aici despre ele.

Sfânta Elisabeta, mare ducesă a Rusiei. Viața și pătimirea

Ducesa Elisabeta a fost sora țarinei Alexandra a Rusiei, s-a născut în Germania de azi și s-a convertit la Ortodoxie după șase ani de căsătorie cu un mare duce rus. A avut o viață extraordinară, era foarte frumoasă și foarte bună la suflet. Când soțul său a fost asasinat, s-a călugărit și a renunțat la toată averea și la rangul său, întemeind o mănăstire-spital. A întemeiat și o mare mănăstire la Ierusalim, unde se află moaștele sale. Cartea nu poate fi rezumată în câteva cuvinte, deși e foarte subțire și se citește pe nerăsuflate, mai ales partea despre lucrarea de ajutorare a săracilor și mucenicia sa.

M-a mișcat foarte mult, că Sfânta, aruncată într-un puț de mină de către bolșevici (în 1918), plină de răni ea însăși, cu grenade aruncate în jurul său, în beznă totală, a bandajat mâna rănită a unuia dintre cei aruncați împreună cu ea. Iar în timpul acesta, cântau din adâncul minelor, Mântuiește Doamne poporul tău...

Sfântul Arhiepiscop Luca, chirurgul fără de arginți

Viața acestui sfânt contemporan este și ea incredibilă și cred că foarte atrăgătoare pentru oamenii moderni. A fost unul dintre cei mai respectați și renumiți chirurgi ruși, cu studii de specialitate apreciate și în Europa și America. Jertfa și dăruirea pentru ajutorarea bolnavilor par aproape de poveste, dar sunt adevărate: opera ore în șir de dimineța până seara, adesea în niște condiții de neimaginat. Povestește că odată a operat o femeie folosind drept ață de cusut fire de păr... Și operația nu s-a infectat și a reușit. Nu a greșit niciodată când opera. Și aceasta nu numai pentru că era foarte priceput și dedicat, ci în primul rând datorită credinței sale și a ajutorului dat de Dumnezeu: avea icoana Maicii Domnului cu pruncul în sala de operație și spunea o rugăciune de fiecare dată înainte de a începe. A devenit preot și episcop într-o perioadă cumplit de grea pentru Biserica rusă și a fost de nezdruncinat în activitatea și credința sa, deși l-au exilat de mai multe ori, o dată până aprope de Cercul Polar de nord. 

Minunile de după adormirea sa sunt uimitoare și una dintre cele mai recente și frumoase se găsește aici. Un film făcut de către greci despre viața lui îl puteți găsi aici. 

În București o părticică din moaștele sale se găsesc la Biserica Spitalului Prahon.

Cu drag,

Alexandra

Daruri de Crăciun pentru copiii bolnavi de cancer

Nicoleta, care a strâns o mulțime de daruri pentru copiii de la Școala de nevăzători din Buzău și pentru copiii din Glodeanu, are o nouă dorință, aceea de a înveseli măcar pentru o zi pe copiii de la secția de pediatrie a spitalului Fundeni si pe cei de la Institutul Oncologic. În total 150 de copii micuți cu suferințe uriașe, bolnavi foarte grav și mulți dintre ei orfani, foarte săraci și chiar orbi.

Deja câțiva oameni săritori s-au oferit să ajute. Teatrele Zurli și Paiața vor ține un spectacol pentru copii gratuit, pe 10 decembrie la Spitalul Fundeni și pe 27 decembrie la Institutul Oncologic.

Mai e nevoie de gospodine pricepute care să facă prăjituri pentru copii (fără ciocolată, cacao, creme). Ceva gustos, făcut în casă și cât mai sănătos. Nicoleta își dorește să poată face un pachet pentru fiecare copil cu fructe și jucării noi.

Dacă doriți să pregătiți un platou cu prăjituri, să donați o jucărie sau să ajutați în vreun alt fel îi puteți scrie pe adresa nicoletatintea@gmail.co.

Mai multe detalii despre copiii internați la Fundeni și despre Nicoleta găsiți aici.

Alexandra

Schimbul de ornamente pentru pomul de Craciun al copilasilor ortodocsi

Irina propune părinților și copiilor un proiect interesant, foarte potrivit pentru postul Crăciunului: confectionarea de ornamente pentru bradul de Craciun. Frumusetea acestei activitati consta in faptul ca va trebui executata de către copii pentru alți copii, iar toate ornamentele trebuie să trimită cu gândul la nașterea Mântuitorului.

Înscrierile se fac până pe 30 noiembrie 2011, iar detaliile și regulamentul le puteți găsi aici.

Căsuță pentru copii

De câteva luni Nectarie și Maria aveau o căsuță numai a lor, care îi bucura foarte tare. Dar, năzdrăvani cum sunt, au rupt husa din plastic a căsuței și după aceea plângeau pe umărul mamei că ce vom face noi fără casa noastră :)

Din fericire, Eugenia ne-a venit în ajutor și ne-a cusut o husă nou-nouță, din materiale vesele, foarte ușoare.

Acum e din nou veselie, jocuri de-a v-ați ascunselea și de-a cei trei purceluși...

Alexandra

La Ceai la Vlaicu

In vara aceasta s-a deschis o noua ceainarie, cu o gradina inflorata si primitoare, linistita si retrasa in spatele Institutului Francez (cu aproximatie). Cum ne-am obisnuit la Metoc, putem servi ceai, dulceata, serbet si prajiturele intr-o gama variata si delicioasa.

Partea buna a acestei ceainarii cu gradina este ca, pe anotimpurile reci, ne ofera si un interior calduros, amenajat cu gust, in nuante calde si naturale, oferind o atmosfera intima, placuta.

Ceaiul aburind si mica gustare de langa sunt pentru mine clipa de liniste a zilei, moment de reculegere, linistire si m-as bucura daca si voi ati gasi o oaza de normalitate aici, de "venire in fire", (asa cum frumos scria odata pe usa ceainariei Vasiliada), poate alaturi de o carte buna, de un prieten sau de propriile ganduri.

Va asteptam cu drag. Ena

Adresa Ceai La Vlaicu: str. Aurel Vlaicu, nr. 47
Program: L-V: 17-24 , S-D: 15-24
Telefon rezervari: 0727609699

Ziua Sfântului Ierarh Nectarie de Eghina

Sfântul Nectarie este și ocrotitorul familiei noastre și de multe ori am simțit ocrotirea și mijlocirea sa. De curând am recitit viața sa din cartea Sfântul secolului nostru și m-a mișcat foarte mult singurătatea și nedreptatea care l-au însoțit mai toată viața, dar mai ales credința sa neclintită și răbdarea.

La mulți ani tuturor celor care îi poartă numele!  

Alexandra

De Sfântul Nicolae, pentru copiii care nu văd lumina

Adelin, unul dintre copilașii care iubesc să citească

Zilele trecute Nicoleta mi-a scris despre dorința ei de a-i bucura de Sfântul Nicolae pe copiii orbi de la Școala de nevăzători din Buzău. Nici nu știam de existența ei. Dar după ce am văzut reportajul și am citit mai multe despre acești copilași mi s-a înmuiat inima și m-am gândit că tare bine ar fi dacă am putea să-i sprijinim cât de puțin și pe ei.

Nicoleta strânge hăinuțe în stare bună, dulciuri, jucării, cărți și povești audio, cărți în Braille și le va duce copiilor în prejma zilei de Sfântul Nicolae. 

Cei mai mulţi dintre copiii care învaţă la şcoala specială din Buzău stau la internat pentru că familiile lor locuiesc în judeţele limitrofe. Mai bine de jumătate dintre copiii şcolii au o situaţie financiară delicată. Mulţi dintre ei îşi permit să meargă acasă doar în vacanţe şi nu pot să facă acest lucru aşa cum şi-ar dori, la fiecare sfârşit de săptămână.

Foarte mulţi părinţi săraci care au un copil cu deficienţe de vedere preferă să nu-l dea la şcoală pentru că pierd ajutorul de la stat, în valoare de 600 de lei sau îl trimit foarte târziu. Din acest motiv în clasa a treia de exemplu, vârstele copiilor variază între 9 şi 16 ani.

Copiii însă sunt frumoși și dornici șă cunoască cât mai multe în pofida orbirii. Mai multe despre ei puteți citi aici.


Pachetele se pot aduce la Antena 1, în zona Băneasa (unde lucrează Nicoleta care a și participat la realizarea reportajului despre copii). Îi puteți scrie pe adresa nicoletatintea@gmail.com.

Alexandra

Cu copiii la Bibliotecă

De ceva vreme doream să scriu despre Biblioteca pentru copii și tineret Ion Creangă din București. Am descoperit-o vara aceasta și ne-a plăcut foarte mult. Nectarie și Maria sunt încă foarte mici, dar biblioteca e bine aprovizionată, nu arată a instituție de stat. O cameră primitoare e dedicată prețcolariolor și acolo găsesc de toate ca să îi țină ocupați și fericiți. Pentru copii foarte mici, au cuburi, păpăși (da, la bibliotecă :), carioci și bineînțeles o mulțime de cărticele cartonate pentru mâini mititele și curioase.

Pentru copiii ceva mai mari, au puzzel-uri, jocuri de strategie și multe multe cărți, cele mai multe foarte noi, povești și enciclopedii de tot felul. Noi înprumutăm deocamdată cărți de povești, dar colecția lor de enciclopedii e foarte bună și abia aștept să o folosim când va mai crește Nectarie. 

Pentru copiii de școală au și calculatoare, muzică, cărți audio, literatură de tot felul, desene animate. Și toate pot fi împrumutate. 


Nici părinții nu sunt uitati, câteva săli sunt numai pentru ei, cu multe cărți noi din toate domeniile, dar mai ales la literatură sunt bine aprovizionați. Au și o secțiune bună de carte în limbi străine și multe CD-uri cu muzică clasică în interpretări foarte bune.

Pur și simplu nu ai cum să te plictisești acolo. Personalul e deosebit de amabil, ceea ce întregește imaginea unui loc în care mergem cu mult drag și folos.

Biblioteca se află lângă Piața Amzei pe strada Christian Tell și e deschisă zilnic de la 9 la 19 și sâmbăta de la 9 la 13.







Lectură plăcută tuturor!

Alexandra

Morcovi din fetru

Am găsit la reduceri la Ikea un set de farfurii pentru copii și bucuroasă l-am luat, dar de seturile de legume și fructe din fetru nu m-am putut atinge pentru că erau prea scumpe pentru bugetul nostru. Așa să am întrebat-o pe Eugenia cât de greu e să faci un morcov și aflând că n-ar fi chiar așa un chin am încercat. Dat fiind că e prima dată când iau acul în mână să cos ceva în afară de un nasture a fost o provocare plăcută mai ales datorită unui tutorial foarte clar pe care l-am găsit aici.
A ieșit un morcov mai mic pentru Nectarie și unul mai mic pentru Maria.
Dar la Ikea aveau și morcovi cu ochi și mâini... și ca să evit și această achiziție am apucat să promit că voi face și un morcov cu ochi. Până la urmă, după multe așteptări, s-a cusut și acesta, mai strâmb așa, mai șugubăț, dar bun de joacă.  L-am adăugat coșului de picnic și acum urmează niște dovleci tomnatici cât încă mai am fetru portocaliu.
Am găsit o sursă bună de fetru aici, din acela cu 80% lână care este de calitate superioară. Iar prețul este cel mai bun de pană acum.

Alexandra

Set de picnic din carton

Pentru că am fost răciți cu toții ne-am petrecut ultima săptămână mai mult în casă și am avut vreme să facem acest coș se picnic despre care am citit într-o revistă de copii.

Am avut nevoie de:
- un capac de cutie de pantofi
- panglică
- farfurii de hârtie
- o revistă veche
- lipici
- culori
-carton alb (luat tot de la cutia de pantofi)

Capacul de cutie a devenit cu ajutorul unei panglici un drăguț coș de picnic, iar mâncarea am decupat-o din reviste sau am desenat-o și apoi am lipit-o pe carton. Am desenat boluri cu ciorbă, linguri, fructe, legume și copiii au fost încântați.

S-au jucat de-a picnicul o vreme după care au folosit coșul pentru a merge într-o pădure imaginară să culeagă cu un urs imaginar, mure care bineînțeles erau și ele tot imaginare :)

Alexandra

Mulțumim tuturor celor ca au dăruit cărți, rechizite și hăinuțe

Doar jumătate din pachetele strânse pentru Jeni și copii

S-au strâns mult mai multe decât ne așteptam și o parte dintre ele vor ajunge și la ceilalți copii din Glodeanu. Am revăzut-o pe Jeni care s-a bucurat mult de cărțile primite și ne-a povestit că toate vor fi duse în biblioteca clasei ca și alți copii să le poată împrumuta și citi. Jeni este bibliotecara și a făcut și un inventar al tuturor cărților.
De la Părintele din Glodeanu și soția lui am aflat veștile bune: s-a săpat puțul și au găsit apă la 60 m (așa că nici nu a costat așa de mult), iar acum oamenii din apropierea bisericii nu mai trebuie să meargă la mare depărtare pentru apa zilnică. O familie din sat urmează să se mute în curând într-o nouă casă, construită din... baloți de paie. Am fost foarte uimită să văd această casă, se pare că e foarte trainică, mult mai rapid de ridicat și mult mai ieftină. E călduroasă iarna și foarte luminoasă, oricum din toate punctele de vedere incomparabilă cu casele în care locuiesc unele familii din Glodeanu. Mai multe despre acest proiect, unic în România puteți citi aici.
În plus avizele pentru cantina socială sunt aproape gata și construcția va începe chiar luna aceasta. În primăvara viitoare Părintele Tudor Marian dorește să amenajeze un parc pentru copii, pe un teren viran din apropierea bisericii. Copiii încă au multe greutăți, dar lucrurile s-au îmbunătățit: acum au mâncare mai bună, rechizite pentru școală și nădejdea că în viitor va fi și mai bine.
Veștile din comuna Glodeanu sunt o dovadă adevărată că cu ajutorul lui Dumnezeu oamenii sufletiști pot schimba în bine viața altor oameni.

Alexandra

Se strang carti pentru Jeni, orice carticica e un mare dar pentru ea

Scriam zilele trecute despre Jeni, o fetiță în clasa a patra care iubeste sa citeasca si sa invete desi nu are caiete si carti, n-a avut vreodata un birou, o uniforma sau un raft pe care sa-si puna cartile.

Cativa prieteni au avut ideea sa strangem carti pentru ea. Cred ca asta ar bucura-o foarte mult. Asadar daca aveti una-doua (noua :) carticele pentru copii mai mari (ea are 10 ani), in stare buna si ati vrea sa le daruiti va rog sa-mi scrieti pe adresa alexa.grigore@yahoo.com. Cartile trebuie stranse pana vineri caci am vrea sa le trimitem sambata la Glodeanu.

Niste prieteni vor darui un birou si ma gandeam ca am putea strange niste banuti sa luam si o biblioteca mica, in care sa-si puna carticelele (care stau acum intr-o cutie de carton). Cea mai ieftina biblioteca la Ikea costa 89 de RON si o puteti vedea aici.

In afara de carti orice alt ajutor e binevenit: creioane colorate, carioci, hartie, caiete, orice credeti ca ar bucura o fetita inteligenta de 10 ani care nu are mai nimic.

Aici este un articol despre ea care a aparut in Jurnalul National.

Multumesc mult si astept cu nadejde un semn de la voi,

Alexandra

Jeni își dorește să devină doctor

Jeni este o fetiță în clasa a patra care locuiește în comuna Glodeanu (Buzău) alături de ceilalți copii despre care am mai povestit. Împreună cu cei doi frați mai mici și mama lor bolnavă încearcă să meargă înainte și să își păstreze nădejdea în dragostea și mila lui Dumnezeu. Și cred că într-adevăr această plăpândă fetiță are mai mult curaj și tărie și credință decât foarte mulți dintre noi care suntem doborâți adesea la cea mai mică greutate. Cei de la Observator au făcut un filmuleț despre sărăcia în care trăiește, despre jertfa pe care o face în fiecare zi pentru familia sa, despre dragostea ei pentru cărți și dorința de a putea învăța mai departe.
Am cunoscut-o pe Jeni, e blândă și cuminte și orice ajutor din partea noastră i-ar fi cu adevărat de mult folos. Mai multe detalii despre cum putem ajuta se găsesc aici.



Alexandra

De dragul artei! - programe de educatie creativa pentru copii la Muzeul Taranului Roman

Am aflat de curand de acest program de activitati pentru copii mici (2-4 ani) si m-am bucurat deoarece cautam asa ceva pentru Nectarie. Abia astept sa participam la prima intalnire.

Iata despre ce este vorba:

Asociatia De dragul artei se lanseaza prin programele de educatie creativa pentru familii cu copii de 2-4 ani, in Muzeul Taranului Roman.

Acestea se vor desfasura in fiecare luna timp de un an, in septembrie acestea derulandu-se dupa urmatorul program:
- Sambata, 3 septembrie, de la ora 10.30, pentru copii intre 2-3 ani
- Duminica, 4 septembrie, de la ora 16.30, pentru copii intre 3-4 ani
- Sambata, 10 septembrie, de la ora 10.30, pentru copii intre 2-3 ani
- Duminica, 11 septembrie, de la ora 16.30, pentru copii intre 3-4 ani
- Sambata, 17 septembrie, de la ora 10.30, pentru copii intre 2-3 ani
- Duminica, 18 septembrie, de la ora 16.30, pentru copii intre 3-4 ani

Specialisti in educatie muzeala, actori, artisti plastici si alti animatori culturali cu experienta au pregatit pentru luna septembrie programul "Unde-o fi Mos Mogos?". In sala Casei Mogos a Muzeul Taranului Roman, copii il vor cauta pe proprietarul si creatorul casei, vor sta de vorba cu „fiica” acestuia (o talentata actrita a Teatrului Ion Creanga) si vor cerceta interioarele de poveste ale casei. In atelier, copiii ajutati de parinti vor construi casute pentru animalute si cuiburi pentru pasari din materiale naturale.
Taxele de participare la program sunt urmatoarele: 20 lei/persoana (copil sau parinte), 50 lei/familie formata din trei membri, 60 lei/ familie formata din patru membri etc.
Programarile se fac la emailul: programari@dedragulartei.ro (confirmarea inscrierii se va face printr-un email al organizatorilor) sau la telefonul: 0745 495 404.
Mai multe detalii se gasesc pe site-ul Asociatiei, www.dedragulartei.ro.

Alexandra