miercuri, 29 aprilie 2009

Cu infantul in avion

M-am gandit sa pun un post cu cateva informatii legate de zborul cu avionul.

In primul rand, biletul de avion pentru un copil sub 2 ani in general nu costa cat un bilet intreg, ci este de fapt o taxa, copilul neavand un loc al sau, ci il va imparti cu mama sau persoana insotitoare.

Copilasul are dreptul la bagajul sau la cala, care poate cantari aproximativ 10 kg, in functie de compania aeriana cu care urmeaza sa zburati.

Atentie, ceea ce este foarte probabil sa nu va spuna nimeni atunci cand cumparati biletul este faptul ca aveti voie sa transportati copilul cu caruciorul pana la urcarea efectiva in avion, acolo fiind preluat de stewardesa. Acesta nu va intra la calculul kilogramelor din restul bagajului. Este considerat mai degraba o extensie a copilului. Totusi, recomand sa sunati in prealabil la aeroport si sa va asigurati de la cineva care se ocupa de zborul Dvs ca este in regula sa aduceti carutul.

Restul detaliilor din timpul zborului vi le dam la intoarcere. :)
Pe curand.
Eugenia

Sursa foto:

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Paste fericit!

Pentru ca s-au rosit ouale si putem aproape simti Pastile si bucuria ce o aduce, va uram si noi sa aveti sarbatori binecuvantate, impreuna cu familiile si cu bunatatile pregatite.
Invierea Domnului sa ne innoiasca inimile!

Eugenia si Alexandra

sursa fotografiei: http://www.flickr.com/photos/anab_1422/450339735/

joi, 16 aprilie 2009

Carti pentru prichindei II

Am reusit sa fac si eu fotografii si iata si precupetelile noastre (de care suntem foarte mandre amandoua).
Lista debuteaza (aleator) cu o carticica despre invatarea cuvintelor "buna" si "pa" si despre cand se folosesc ele.
Micuta carte despre Povestea Domnisoarei Moppet, o pisicuta care incearca (ca intotdeauna) sa pacaleasca un soricel. :)
Porcusorul Wibbly este leit Anastasia, face castele din cuburi, face munti de perne si corturi din paturi...

O poveste de sezon ar fi aceasta: Curcubeu de primavara.



Printesa nu chiar asa de perfecta este foarte draguta pentru ca poate ilustreaza foarte bine cum copiii, indiferent de posibilitatile parintilor, sunt doar copii.


Pentru ca noi avem povesti luuungi inainte de culcare, mereu caut asa ceva, doar-doar s-or mai scurta putin. :)



O carte interesanta a fost si aceasta: Povesti de 5 minute. Este intr-adevar pentru o varsta mai mare, dar m-am gandit ca intotdeauna am cate 5 minute pe zi pe care le pot folosi mai bine, macar pana creste Anastasia.


Pe curand, Ena

Carti pentru prichindei

Azi am facut o plimbare cu Eugenia la depozitul unei edituri pe care o remarcasem la ultimul targ Kilipirim. De acolo ne-am intors fericite cu vreo 15 carticele pentru prichindeii nostri, toate la 80 de RON. De bucurie ne-am gandit sa impartasim aceasta poveste cu toate mamele cu buget mic, dar care vor sa innoiasca perodic colectia de carti ale copiilor. 

Cartile sunt noi si pastrate foarte bine, doar ca in engleza. Noi le-am ales mai mult pe cele cu foi de carton, ca pentru 2 anisori. Oferta e bunicica, acum era cam haos la editura, dar au promis ca in curand vor aranja toate cartile pe rafturi. 

Iata cu ce ne-am ales:

Bufnita care il ivata pe padurar cum sa zboare...


Tigrisorul care nu vroia sa se duca la culcare...

Casuta ursuletului Teddy...

Vichingul care avea rau de mare :)


Si preferata mea, maimuta care isi doreste tare mult o imbratisare de la mama ei, de care s-a ratacit in jungla.

Urmeaza in curand si cartile Eugeniei.

Adresa editurii Colibris este Cotroceni - Str. Nicolae Tomescu nr. 11, intre Piata Operei si Stadionul Cotroceni.

Telefon: 021.311.78.50

Email: sales@colibris.ro 

De luni până vineri între orele 9.30-20.00. 

Alexandra

vineri, 10 aprilie 2009

Falafel

Tot postul am tanjit dupa o portie de falafel facut in casa, si ieri mi-am luat inima in dinti si am purces la aceasta laborioasa intreprindere. Din fericire, mai facusem o data cu Eugenia, asa ca stiam la ce sa ma astept si am evitat esecurile de atunci (cum ar fi dezintegrearea chiftelutelor in tigaia de prajit :)

Reteta am gasit-o aici si am adaptat-o dupa ce aveam prin casa.

Avem nevoie de: 
1 cana naut (pus la muiat in apa calduta timp de 12 ore, sau fiert la oala sub presiune 30 de minute), 
1 ceapa mare (eu am pus ceapa verde), 
2 linguri patrunjel tocat
1 lingurita sare, 
4 catei usturoi (eu am pus usturoi verde)
1 lingurita praf de copt
1 lingurita cumin (daca nu avem se poate folosi chimen, coriandru)
6 linguri faina


De obicei falafelul se prepara cu mixerul (care taie), dar cum eu nu am avut, am pasat nautul cu pasatoarea de cartofi (nu sunt sigura ca asa se numeste), ceea ce a lungit un pic treaba, dar ingredientele s-au simtit mai bine in chiftelute. Ceapa, usturoiul se toaca marunt si se amesteca cu patrunjelul, condimentele si nautul sfaramat bine, apoi se adauga praful de copt si faina si se amesteca bine pana cand obtinem o pasta mai tare (daca e nevoie mai adaugam faina).

Dupa aceea se formeaza chiftelute si se prajesc in ulei incins (se fac foarte repede, mai ales daca nutul a fost fiert). 

Eu am preparat in casa si lipiiile, dupa reteta lui Teo de aici

Pt lipii avem nevoie de:
500g faina
200 ml apa calduta
un plic de drojdie uscata
o lingurita sare
o lingurita zahar


In apa calduta se amesteca zaharul, sarea si drojdia, pana cand se omogenizeaza. Apoi inglobam si faina, in ploaie. Se framanta un aluat suplu si elastic, care se lasa la crescut 30 de min la caldura. Din acest aluat rupem cate o biluta, pe care o intindem bine pe o planseta cu faina, cat de subtire cu putinta. Lipiile se coc in tava de teflon, fara pic de ulei sau grasime. Se coc pe ambele parti,foarte foarte repefe. Din aluat se obtin 9-10 lipii delicioase!

Intr-un final, luam o lipie, puneam deasupra o foaie mare de salata, castraveti si ridichi taiate rondele, chiftelute, sos de rosii si impachetam. Se mananca incalzite putin la cuptor.

Sunt foarte bune, motiv pentru care s-au terminat toate 8 in aceeasi zi si nu am avut timp sa le fac poze :(

Am citit undeva pe net ca exista si o varianta mai dietetica cu falafelul preparat la cuptor, si vreau sa incerc, poate e si mai rapida...

Alexandra

joi, 9 aprilie 2009


In saptamana luminata, dupa ce am serabat Pastile in familie si inca nu a inceput facultatea si nici serviciul, ni se propune un

PELERINAJ in BUCOVINA,

23-26 aprilie.


Vom avea parte de: doua slujbe de hram la Manastirile Camarzani si Sihastria Putnei, precum si un concert de neuitat cu Richard Clayderman de zilele orasului Suceava, o degustare de branzeturi la o stana turistica, mic numar de folclor autentic bucovinean. Istorie multa, sfinti multi, icoane facatoare de minuni, traditie, pasiune, dragoste, duhovnicie.
VENITI SA VEDETI BUCOVINA!
UN COLŢ DE RAI INCA RAMAS PE PAMANT!
Eugenia

luni, 6 aprilie 2009

Kurosawa

Azi as vrea sa povestesc despre un film drag noua pe care l-am revazut (pe secvente) de curand. Se numeste Dersu Uzala, in regia lui Akira Kurosawa si este povestea minunata si uimitor de frumos spusa a unui vanator singuratic care traieste undeva in padurile Rusiei de pe la 1900. Este o istorisire emotionanta despre dragostea autentica fata de natura, despre legatura dintre om si pamantul pe care traieste si mai ales despre prietenia care il va lega pe acest bastinas singuratic de un soldat rus cu o inima la fel de buna. Este un film lent, care se cere savurat la un ceai cald, cu peisaje uimitoare, cu o imagine incredibila si mai ales cu aceasta poveste, care mie mi-a atins inima, despre bunatate, simplitate si prietenie. 




Adesea cand am mai vorbit despe filmele lui Kurosawa mi s-a raspuns cu o ridicare din spranceana cum ca e prea pretentios si elitist. Eu sa spun drept m-am mirat de fiecare data, caci Kurosawa s-a lipit de sufletul nostru (al meu si al sotului) cu atata putere, incat mai ca nu-i unul de-al familiei, si ni se pare accesibil si de-a dreptul minunat, cu conditia sa ai un pic de timp si de deschidere. 

Eu una ma uit la filme din pura placere, ca un profan, pentru emotie estetica, pentru subiect, ca sa mai plang putin :) in nici un caz din motive de estetica cinematografica la care sa spun drept nu ma pricep. Iar Kurosawa, in afara de faptul ca este un regizor exceptional, atinge tocmai acele laturi ale sufletului meu care sunt larg deschise in timpul vizionarii unui film; Kurosawa vorbeste inimii, si cu inima ar trebui ascultat.

 Filmul a castigat in 1975 Oscarul pentru Cel mai bun film strain.

Despre Kurosawa voi mai vorbi, caci din cele aproape 33 de fime regizate de el mai sunt numeroase care merita vazute.

Alexandra

Primul premiu :)


Zilele acestea, Creativika m-a surprins placut cu acest premiu. Cum este primul nostru premiu, m-am bucurat si doresc sa-i multumesc frumos si sa va invit si pe voi sa-i faceti o vizita.


In plus, desi imi este foarte greu sa aleg, as vrea sa "decernez" Oscarul urmatoarelor blogguri:

Teo si Laura pentru inspiratiunea culinara
viatalatara pentru inspiratiunea rustica (si de la Alex, pentru ca ma face sa-mi doresc din ce in ce mai mult sa cultiv salata pe balcon).
Eugenia

duminică, 5 aprilie 2009

Supa cu morcovi si praz


Aceasta supa functioneaza si in varianta de post si de ne-post. Am sa va prezint "full-option"-ul, ramanand sa scoateti sau sa inlocuiti voi ingredientele pentru supa de post. Oricum, este foarte gustoasa in ambele feluri.

Sunt necesare:

3 fire de praz,

450 gr de morcovi,

coriandru macinat,

4 linguri de unt (inlocuiti cu margarina sau ulei pentru varianta de post)

1.2 l supa de pui (sau de legume)

150 ml iaurt grecesc (sau alt iaurt gras, eu folosesc Campina la pahar mic)

sare si piper

verdeata pentru ornat (eu am folosit patrunjel)


Se face asa:

Se topeste intr-o oala cu "sezutul" lat untul, se adauga prazul si morcovul taiate rondele si se amasteca bine in unt. Se pune capacul si se lasa cca 10 minute pentru a se inmuia, dar nu colora.

Se adauga coriandrul, cam o lingurita, si se mai lasa 1 minut. Se toarna supa si se asezoneaza dupa gust. Se fierb acoperit inca vreo 20 minute, pana cand morcovii si prazul s-au inmuiat.

Dupa ce se raceste un pic, se pune in blender si se paseaza. Apoi, se adauga doua linguri din iaurt in supa. Se gusta iar pentru a ne asigura ca nu-i mai trebuie sare.


Se serveste calda, (fara a mai fi fiarta), in boluri, in care se adauga o lingura de iaurt si putin patrunjel tocat. Noua ne-a placut grozav.


Pofta buna!

Ena