Morcovi din fetru

Am găsit la reduceri la Ikea un set de farfurii pentru copii și bucuroasă l-am luat, dar de seturile de legume și fructe din fetru nu m-am putut atinge pentru că erau prea scumpe pentru bugetul nostru. Așa să am întrebat-o pe Eugenia cât de greu e să faci un morcov și aflând că n-ar fi chiar așa un chin am încercat. Dat fiind că e prima dată când iau acul în mână să cos ceva în afară de un nasture a fost o provocare plăcută mai ales datorită unui tutorial foarte clar pe care l-am găsit aici.
A ieșit un morcov mai mic pentru Nectarie și unul mai mic pentru Maria.
Dar la Ikea aveau și morcovi cu ochi și mâini... și ca să evit și această achiziție am apucat să promit că voi face și un morcov cu ochi. Până la urmă, după multe așteptări, s-a cusut și acesta, mai strâmb așa, mai șugubăț, dar bun de joacă.  L-am adăugat coșului de picnic și acum urmează niște dovleci tomnatici cât încă mai am fetru portocaliu.
Am găsit o sursă bună de fetru aici, din acela cu 80% lână care este de calitate superioară. Iar prețul este cel mai bun de pană acum.

Alexandra

Set de picnic din carton

Pentru că am fost răciți cu toții ne-am petrecut ultima săptămână mai mult în casă și am avut vreme să facem acest coș se picnic despre care am citit într-o revistă de copii.

Am avut nevoie de:
- un capac de cutie de pantofi
- panglică
- farfurii de hârtie
- o revistă veche
- lipici
- culori
-carton alb (luat tot de la cutia de pantofi)

Capacul de cutie a devenit cu ajutorul unei panglici un drăguț coș de picnic, iar mâncarea am decupat-o din reviste sau am desenat-o și apoi am lipit-o pe carton. Am desenat boluri cu ciorbă, linguri, fructe, legume și copiii au fost încântați.

S-au jucat de-a picnicul o vreme după care au folosit coșul pentru a merge într-o pădure imaginară să culeagă cu un urs imaginar, mure care bineînțeles erau și ele tot imaginare :)

Alexandra

Mulțumim tuturor celor ca au dăruit cărți, rechizite și hăinuțe

Doar jumătate din pachetele strânse pentru Jeni și copii

S-au strâns mult mai multe decât ne așteptam și o parte dintre ele vor ajunge și la ceilalți copii din Glodeanu. Am revăzut-o pe Jeni care s-a bucurat mult de cărțile primite și ne-a povestit că toate vor fi duse în biblioteca clasei ca și alți copii să le poată împrumuta și citi. Jeni este bibliotecara și a făcut și un inventar al tuturor cărților.
De la Părintele din Glodeanu și soția lui am aflat veștile bune: s-a săpat puțul și au găsit apă la 60 m (așa că nici nu a costat așa de mult), iar acum oamenii din apropierea bisericii nu mai trebuie să meargă la mare depărtare pentru apa zilnică. O familie din sat urmează să se mute în curând într-o nouă casă, construită din... baloți de paie. Am fost foarte uimită să văd această casă, se pare că e foarte trainică, mult mai rapid de ridicat și mult mai ieftină. E călduroasă iarna și foarte luminoasă, oricum din toate punctele de vedere incomparabilă cu casele în care locuiesc unele familii din Glodeanu. Mai multe despre acest proiect, unic în România puteți citi aici.
În plus avizele pentru cantina socială sunt aproape gata și construcția va începe chiar luna aceasta. În primăvara viitoare Părintele Tudor Marian dorește să amenajeze un parc pentru copii, pe un teren viran din apropierea bisericii. Copiii încă au multe greutăți, dar lucrurile s-au îmbunătățit: acum au mâncare mai bună, rechizite pentru școală și nădejdea că în viitor va fi și mai bine.
Veștile din comuna Glodeanu sunt o dovadă adevărată că cu ajutorul lui Dumnezeu oamenii sufletiști pot schimba în bine viața altor oameni.

Alexandra