marți, 22 septembrie 2009

Manastirea Sfantul Nectarie de la Sinca Veche


In drumul spre Sibiu ne-am oprit la o manastire de langa localitatea Sinca Veche, unde auzisem noi ca ar fi moastele Sfantului Nectarie. Odata ajunsi acolo ne-a intampinat o sora foarte prietenoasa care ne-a povestit ca de cateva luni calugarii plecasera in alta parte, luand cu ei moastele Sfantului, si in locul lor fusesera trimise o maicuta cu 3 surori de la Manastirea Bistrita (Valcea).
Chiar si fara moastele Sfantului, acolo se simte o pace deosebita. Manastirea se afla in mijlocul dealurilor, este foarte frumoasa si arhitectural, plina de flori si impodobita cu multa simplitate si bun gust.

Paraclisul in care se slujeste este foarte mic, impodobit cu icoane in stil bizantin, si adaposteste moastele unui alt Sfant, al carui nume din pacate nu il mai stiu.

Maicile au si un mic pangar unde am gasit cartea The Saint of Prisons (despre viata lui Valeriu Gafencu) tradusa in limba engleza de catre un monah de la manastirea Oasa. Ne-am bucurat de ea si am adaugat-o bibliotecii noastre, gandindu-ma ca s-a putea sa fie de folos vreodata.


La manastire se ajunge din drumul national Brasov-Sibiu, la 2 km de localitatea Persani, cum mergi spre Sibiu, se face stanga spre Sinca Veche, iar din sat mai sunt cam 3 km pana la manastire, pe un drum asfaltat si foarte bun.

Alexandra

vineri, 18 septembrie 2009

Din concediu - Manastirea Slanic

Fiind in luna a opta nici nu visam la concediu, dar cu ajutorul Maicii Domnului toate s-au randuit asa de frumos: parintii ne-au imprumutat masina, ceilalti parinti l-au gazduit pe Nectarie timp de o saptamana, iar noi ne-am avantat spre Sibiu, Campulung Muscel si Curtea de Arges, o zona pe care nu o vizitasem niciodata.

Biserica mare, care tocmai se picteaza

Cel mai lung popas la o manasire l-am facut la Manasirea Slanic (Arges) unde am participat la hramul de pe 8 septembrie.


Imagine din altarul bisericii mare

Parintii ne-au gazduit foarte frumos, desi bineinteles era plin de pelerini, intr-o camaruta numai a noastra, cu paturi inalte de lemn ca de pe vremea bunicii si iz de var proaspat.
Casuta in care am fost gazduiti

Manastirea se afla intr-o poiana mare in mijlocul unei paduri de fagi, iar drumul pana acolo (din sat) este foarte accidentat, dar merita fiecare emotie ca masina s-ar putea opri intr-o groapa si acolo sa ramana :)

Randuiala e foarte frumoasa, cu liturghie la 5 dimineata, vecernie seara si miezonoptica si ceasuri la 00.30. Cum nu mai participasem niciodata la o slujba de noapte am ramas adanc miscata de frumuseta si tainicul acesteia, de biserica luminata doar de lumanari, de rugaciunea abia murmurata a Parintilor. Pe de alta parte si foiala din suflet era mare, si nerabdarea, si parerea ca da e frumos, dar mai dureaza mult... :(

Interiorul paraclisului

Cu toatea acestea m-am bucurat tare mult de aceasta sedere, de odihna sufleteasca de acolo, de duhul de rugaciune din manastire, care este dat de prezenta staretului Teofil Badoi (despre acesta puteti citi un articol aici). Parintele este in varsta si este bolnav, tocmai fusese operat la ochi, dar si-a gasit timp sa ne dea o binecuvantare si cateva cuvinte de folos, sa ma incurajeze pentru nasterea apropiata si chiar sa ne daruiasca o carte.

In paraclisul in care se slujeste mi-au atras atentia cateva icoane de catapeteasma minunate, despre care ni s-a povestit ca sunt pictate de Parintele Ilie, care se ocupa si de pictarea bisericii mari (inca neterminata). Cel mai mult mi-a placut aceasta icoana cu Maica Domnului si Pruncul, asa de plina de dragoste si de dulceata.

Biserica in care se slujeste (cu hramul Sf Calinic de la Cernica) adaposteste moastele Sfintilor Teodor Tiron si Teodor Stratilat, ale Cuviosului Neofit, ale Sfantului Cuvios Antonie de la Iezerul.



Manastirea Slanic se află în comuna Aninoasa, jud. Arges, la 24 km V de Câmpulung şi 24 km E de Curtea de Arges. Venind din Campulung Muscel, la 2 km de satul Slanic, pe dreapta este un drum pietruit care duce la manastire (cam 5 km). Drumul dintre Campulung Muscel si Curtea de Arges este destul de prost, plin de gropi carpite (unele), asa ca trebuie avut grija, dar macar manastirile aflata pe acest traseu sunt toate semnalizate.

Alexandra

miercuri, 2 septembrie 2009

Ciorbita de pui


Ciorbita de pui este o ambitie veche de-a mea, dar care nu a ajuns prea aproape de reusita pana aseara.



Bun, am pregatit asta pentru “ciobita” noastra preferata:


- o ceapa, taiata in 2


- 2 morcovi, curatati si dati fie prin razatoare, fie prin maruntitor


- ½ telina potrivita, tratata ca si morcovul


- Optional, 1-2 cartofi, bucatele mici, si/sau alte legume (dovlecei, alte radacinoase, etc)


- 5 rosii, decojite si tocate marunt sau facute suc


- Pieptul, pulpele si aripile de la 1 pui potrivit


- 1 lingura vegeta, sare, leustean.


Dupa indicatiile unei persoane cu experienta, eu am procedat asa:


Am spalat puiul, l-am transat, astfel incat sa obtin bucatile de mai sus, pe care le-am pus la fiert, in apa cu sare, cat sa le acopere. Dupa 4-5 minute de clocot, iese in general, o spuma uratica. Motiv pentru care, rastorn puiul in strecuratoare, il spal bine, la fel si oala in care a fiert. Apoi, pun bucatile in oala, cam 2-3 l de apa, dupa cum va place, mai plina sau mai apoasa. J Peste ele adaug bucatile de ceapa, putina sare, urmand dupa 5 minute de fiert, morcovul cu telina. Se lasa la fiert pana cand acestea din urma sunt aproape gata. Se adauga sucul de rosii, si vegeta. Apoi, in cam 15 minute ar trebui sa fie gata, dar va indemn sa verificati.


Dupa ce a fiert, verificati daca mai este nevoie de sare, puneti leusteanul tocat marunt (extra-marunt, daca aveti mofturosi ca ai mei la masa).


In acest stadiu, ciorbita mai merge acrita inca. Noi o acrim, dupa gustul fiecaruia, in farfurie, dar o puteti face inca din timpul prepararii, folosind bors, suc de corcoduse si ce alte inventii mai aveti voi pe acasa.

Pofta buna!


Eugenia

Mazare cu pui


Pentru mancarica de mazare, ne sunt necesare dupa cum urmeaza:


- conserva de mazare, cca 400 gr


- o lingura faina


- 1 ceapa potrivita


- O rosie bine coapta, fara coaja, toccata sau blendarita J


- Bucati de piept de pui (cam 1 piept)


- Ulei, marar, sare


Pregatim pieptul de pui, spalandu-l, indepartand pielita si taiandu-l in bucati de marime potrivita.


Intr-o tigaie sau craticioara, prajim in ulei bucatile de pui pana se rumenesc putin si sunt bine patrunse, apoi le scoatem deoparte intr-un vas. In locul lor punem ceapa, taiata marunt, la calit, pana cand sticleste. Adaugam o canuta cu apa si o lasam putin sa fiarba.


Intr-o cana, punem lingura de faina, si o diluam cu apa, atentie sa nu ramana cocoloase. Si aceasta compozitie se adauga peste ceapa, impreuna cu mazarea, urmata la scurt timp de bucatile de pui. Se mai pune apa, in functie de cat de gros ne dorim sosul. Spre sfarsit, punem rosiile, eu le pun in blender inainte, adtfel incat este suc de rosii. Se mai lasa cam 10 minute, apoi potrivim de sare si presaram marar, proaspat tocat.


Se serveste calda, cu sau fara friganele.


Ena

Ostropel cu pui (a la mama lui Andrei)

Necesare:

bucati de pui, merge bine si bucati de piept, sa presupunem 1 pui bucatit

Rosii (la un pui, merg cel putin 1 kg)

Cimbru

Sare, usturoi (cativa catei, dupa gust)

Se rumenesc bucatile de pui intr-o tigaie, pana devin aurii.

Eu le mut apoi intr-o cratita (in care voi face toata mancarea), si adaug apa, lasandu-le sa fiarba. (Poti pune si o lingura de ulei, dar daca ai mai mult pulpe sau parti mai grase, piele, etc, nu mai pune ulei, ies ft bine si fara.)

Cand mi se par aproape gata, adaug rosiile cojite si tocate marunt, cred ca pot fi si blendarite, iar e dupa cat de gros va place sosul. Se poate adauga si cimbrul, cateva foi de dafin sis area. Pe parcurs, iarasi dupa preferinta, se mai poate adauga apa. Spre final, adaugam usturoiul strivit, dar nu ca la mujdei, mai cu mila. J Mai fierb un minut-doua si se opreste.

Evident, merge bine cu piure!


Ena