Am citit de curand cartea Nasterea la romani de Simeon Florea Marian (Ed. Saeculum 2008) in care am gasit o multime de jocuri interesante pe care le jucau cu copilasii lor micuti de 1-2 ani (cum e Nectarie) mamele din secolul al XIX-lea. Lucrurile era pe atunci multe mai simple, fara jucarii sofisticate, da poate era si mai multa dragoste si rabdare.
Iata cateva care mi-au placut in mod deosebit:
Cand vrea sa-si linisteasca copilul care prea nu sta locului, mama il ia frumos de jos, il pune pe genunchele stang, il tine cu mana stanga la spate ca sa nu cada, iar cu dreapta ia pe rand cate un degetut de al copilului, incepand de la cel mare si zice:
Iesta la vitei
Iesta la purcei
Iesta la gaste
Iesta la rate
Iesta sfarc acasa!
si cand zice sfarc acasa! sfarc!, gadila pe prunc incet pe foale, el rade cu hohot, uita a se cere jos si zice fa mama!, semn ca-i place asta distractie.
sau
Copilul e plictisit. Mama-i canta dar nu poate sa-l scoata din plictiseala. Atunci ii prinde cu degetul mare si cel aratator de la mana dreapta pielea dosului mainii baiatului si tragand-o in sus cu mama cu tot canta:
-Pitigaie, gaie
Ce duci in tigaie?
-Un picior de oaie!
Cine ti l-a dat!
-Popa din Bargau,
Tina-l Dumnezeu!
La vorbele Tina-l Dumnezeu ii lasa manuta in jos i il gadila frumos la foale, pana ce ii starneste rasul, si copilul sare din plictiseala ii zice fa mama!. Cum sa fac dragul mamii? Fa poa, ca din toate cuvintele auzite cuvantul popa i-a ramas in memorie caci il mai auzise de multe ori.
sau
Cand seara copilul nu vrea sa adoarma caci inca mai are energie mama zice ca de-a taria nu poti face pe nimeni sa doarma, nu mi-e nenica daca voi mai sta olaca cu el. Deodata ii vine o idee. In camera arde o lumanare, pe perete sunt umbre: a ei si a copilului. Atrage atentia copilului, el nu se sperie, apoi mama isi zice preumbla degetele pe perete imitand mersul paianjenului si zicand:
Merge goanga pe perete
Si-apuca copilul de ureche!
iar la vorbele de ureche il apuca cu degetele frumos de ureche, iar copilul nabuseste intr-n ras voios.
Alexandra
Iata cateva care mi-au placut in mod deosebit:
Cand vrea sa-si linisteasca copilul care prea nu sta locului, mama il ia frumos de jos, il pune pe genunchele stang, il tine cu mana stanga la spate ca sa nu cada, iar cu dreapta ia pe rand cate un degetut de al copilului, incepand de la cel mare si zice:
Iesta la vitei
Iesta la purcei
Iesta la gaste
Iesta la rate
Iesta sfarc acasa!
si cand zice sfarc acasa! sfarc!, gadila pe prunc incet pe foale, el rade cu hohot, uita a se cere jos si zice fa mama!, semn ca-i place asta distractie.
sau
Copilul e plictisit. Mama-i canta dar nu poate sa-l scoata din plictiseala. Atunci ii prinde cu degetul mare si cel aratator de la mana dreapta pielea dosului mainii baiatului si tragand-o in sus cu mama cu tot canta:
-Pitigaie, gaie
Ce duci in tigaie?
-Un picior de oaie!
Cine ti l-a dat!
-Popa din Bargau,
Tina-l Dumnezeu!
La vorbele Tina-l Dumnezeu ii lasa manuta in jos i il gadila frumos la foale, pana ce ii starneste rasul, si copilul sare din plictiseala ii zice fa mama!. Cum sa fac dragul mamii? Fa poa, ca din toate cuvintele auzite cuvantul popa i-a ramas in memorie caci il mai auzise de multe ori.
sau
Cand seara copilul nu vrea sa adoarma caci inca mai are energie mama zice ca de-a taria nu poti face pe nimeni sa doarma, nu mi-e nenica daca voi mai sta olaca cu el. Deodata ii vine o idee. In camera arde o lumanare, pe perete sunt umbre: a ei si a copilului. Atrage atentia copilului, el nu se sperie, apoi mama isi zice preumbla degetele pe perete imitand mersul paianjenului si zicand:
Merge goanga pe perete
Si-apuca copilul de ureche!
iar la vorbele de ureche il apuca cu degetele frumos de ureche, iar copilul nabuseste intr-n ras voios.
Alexandra
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu