Ce facem cu siropurile pentru copii?

Iarna aceasta Nectarie si Maria au fost bolnavi de mai multe ori, de fiecare data fiind vorba de viroze. Desi in mare stiu cu ce se manca aceste raceli, m-am dus de fiecare data la medicul de familie, ca sa fiu sigura.

Punand diagnoticul corect (rinofaringita acuta), medicul mi-a recomandat de fiecare data antibiotice (si pentru Maria, care prima data avea doar 2 luni!), sirop de tuse Humex si invariabil Nurofen (pentru a scadea inflamatia si febra daca este). Despre antibiotice voi vorbi alta data, acum as vrea sa ma refer doar la siropuri.

Cu acest Nurofen m-am intalnit la fiecare raceala lui Nectarie, sau cand facea febra, deci de 3 ani incoace de multe multe ori. Asa ca exasperata am vrut sa cercetez problema mai indeaproape.

Am intrebat in detaliu pe pediatra noastra (alta decat medicul de familie) in care avem multa incredere pentru ca se straduieste sa-i trateze pe copii corect, dar cat mai neinvaziv punand in actiune si mecanismele de aparare ale organismului lor (prin mancare echilibrata, cat mai multe fructe si legume pentru vitamina C, joaca pe afara cat mai mult etc.)

Si iata ce-am aflat. Nurofenul, cat si majoriatatea siropurilor de tuse pentru copii (Humex, Patlagina, Amproxol, Mucosolvan etc.) si mai toate siroprurile pt copii de orice fel contin printre altele substanta benzoat de sodiu, E 211, un aditiv alimentar sintetic care e suspect de foarte multe rele, si se stie sigur ca provoaca altele.

Astfel, benzoatul de sodiu este suspect de creşterea riscului de cancer, poate agrava boala Parkinson, afectează ficatul, rinichii, pielea, aparatul cardiovascular, nervos şi gastrointestinal. Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare carbocazoase contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.

E 211 poate cauza alergii puternice, de aceea trebuie evitat de persoanele asmatice, alergice sau cu eczeme. În mod normal, femeile însărcinate sau care alăptează şi copiii nu trebuie să consume produse care conţin benzoat de sodiu. Este aproape imposibil să te poţi proteja de invazia produselor care au în compoziţie E 211, dar regula de bază ar fi un consum cât mai rar de produse pe a căror etichetă apare E 211.

Toate aceste fiind clare, cum se poate ca Nurofenul si siropurile de tuse sa fi recomandate pe scara asa de larga copiilor intre 0 si 3 ani? Lui Nectarie ii curg mucisorii si face o raceala (mai usoara sau mai puternica) cam la 2 luni; asta ar insemna cel putin 6 sticlute de Nurofen pe an si alte 6 de sirop de tuse Humex ori co., fara a mai pune la socoteala ca Nurofenul mi-a fost adesea recomandat in scop preventiv la vaccinurile obligatorii.

Dupa ce am aflat toate acestea am cazut pe ganduri, dar pe de alta parte eram totusi convinsa ca fara Nurofen in raceala si fara sirop de tuse cand copilul tuseste nu se poate. Se pare insa ca se poate, asa cum m-a convins doamna pediatru. Nurofeul este (cu toate contraindicatiile lui) un antiinflamator foarte bun, dar trebuie dat numai in acel cazuri in care exista o inflamatie serioasa, si nu de fiecare data cand copilului in curge nasul sau face un pic de febra. Cat despre siropurile de tuse, in cele mai multe dintre raceli nu sunt necesare, iar cand sunt e mai bine sa folosim produse preparate in casa care nu contini aditivi sintetici.

Asadar de cateva luni am incercat sa-i tratez pe copii mai cu grija, evaluand starea de sanatate mai intai (plus control la pediatru si mai putin la medicul de familie) si apoi sarind la medicamente tari, si numai daca e absolut necesar. Am incercat sa tratez racelile mai mult cu apa de mare si batista sugarului (fara picaturi medicamentoase), adaos de vitamina C, ser fiziologic efedrinat in tuse puternica si sirop de ridiche neagra preparat in casa (si mai putin sirop de tuse), supozitoare antitermice doar cand febra trecea de 38,5 etc. Iar pe Maria, care e alaptata inca 100% am tratat-o si mai auster :), fara urma de medicament deocamdata, aceasta nu dintr-o intentie absurda de a evita medicamentele (mama mea e farmacista si stiu foarte bine cat sunt de necesare uneori) ci doar datorita faptului ca s-a facut bine de fiecare data fara a avea nevoie de ele. Mentionez inca o data ca toate tratamentele s-au facut cu avizul medicului pediatru.

Este adevarat insa ca nu mi-a fost usor, cand copilul e racit, cu o tuse urata, lipsit de voiosia lui obisnuita, iti vine parca sa-i dai orice doar sa-i treaca odata. In plus, folosind metode mai neinvazive ca scosul mucisorilor si aerosolii, de exemplu, vindecarea poate sa dureze mai mult (sau macar asa sa para), iar daca mai ai si vreo ruda care sa-ti spuna ca nu stii sa-ti tratezi copilul e si mai rau. Dar dupa ce am incercat ambele directii, si urmarea cu strictele a indicatiilor medicului de famile (medicamente si iarasi medicamente, chit care nevoie sau nu), si abordarea mai calma si neinvaziva a pediatrului, am ajuns la concluzia ca e mai bine pentru copii sa-i tratezi cu medicamente mai putine si cu mai multe grija si informare.

As vrea foarte mult pareri, daca v-ati confruntat cu lucruri asemanatoare.

Alexandra