Concurs cu premii în cărţi

Editura Iona vă ivită la un nou

CONCURS

Cei trei câştigători for primi o carte la alegere şi 30% reducere la un al doilea titlu comandat (dacă doresc). 

Pentru a participa la concurs trebuie să răspundeţi pe siteul Editurii (aici) la întrebarea: Câte zile a stat Prorocul Iona în pântecele balenei?

Toţi participanţii vor primi 20% reducere la titlurile comandate (dacă doresc).
Aveţi şanse de trei ori mai mari dacă puneţi un link pe blogul vostru către acest concurs sau adăugaţi pe blog bannerul nostru (dacă aţi făcut unul dintre aceste lucruri, vă rog să menţionaţi în comentariu).
Cărţile care vor fi oferite drept premiu sunt:

Cântarea lui Nicolae: Povestea Imnului Trisaghion

Povestea Sfântului Ierarh Nectarie, Făcătorul de minuni

Hristologia de Sfăntul Nectarie al Pentapolei

Concursul se încheie pe 10 februarie, iar câştigătorii vor fi anunţaţi pe 11 februarie. 

Editura Iona a luat chip din dorinţa de a face o trecere lină de la cele ale lumii acesteia la năzuinţele duhului. Conceptul editurii se situează la graniţa dintre tărâmul Dreptei Credinţe şi cel al culturii, încercând să cultive în cititori nu numai o desfătare a sufletului, ci şi să înfăţişeze ochiului omenesc bucuria cărţilor frumoase.

Editura publică cărţi de teologie ortodoxă, dar şi cărţi pentru copii, încercând să îmbine mesajul creştin-ortodox cu ilustraţii minunate, astfel încât copiii să se simtă atraşi să răsfoiască paginile poveştilor noastre.

Cât de puţin pentru copilaşii bolnavi

Aproape în fiecare zi citesc sau mi se vorbeşte despre atâtea cazuri de copilaşi bolnavi şi despre părinţii lor disperaţi care nu ştiu ce să mai facă ca să-i ajute. De multe ori  nici nu-mi mai vine să citesc, căci aşa mă întristez, mai ales când nu pot să ajut pe fiecare. Dar adevărul este că de multe ori putem ajuta măcar un pic. Măcar un copilaş. Măcar din când în când. Şi puţinul acela se adună, şi poate, cu ajutorul lui Dumnezeu un copilaş, primeşte o nouă şansă.

Azi am citit despre Eva.

Eva a împlinit pe 27 ianuarie 4 ani. Şi tocmai a fost diagnosticată cu Leucemie Acută Limfoblastică tip L1. Cine crede că o poate sprijini cumva află mai multe de pe site-ul dedicat Evei: mariaeva.ro.
 

Şi Nectarie are aproape 4 ani şi ca întotdeauna ceea ce ţi-e cunoscut, te mişcă mai adânc.

V-as ruga sa postati si voi acest mesaj, dacă vreţi.

Cu multumiri,

Alex

Tort de ciocolată cu nuci

Poza din revistă

De ziua lui Nectarie mi-am luat inima în dinţi şi am făcut un tort, preluat de la Eugenia, care la rândul ei a luat reţeta din Good Food pe decembrie. Oricum, fără susţinerea ei morală şi asistenţa de urgenţă la telefon :) nu aş fi reuşit.

Avem nevoie de
200 g de nuci mărunţite (eventual prăjite)
300 g de unt, 125 g topit şi 175 g înmuiat
250 g de ciocolaă cu lapte
250 g de ciocolată neagră, plus extra pentru decorat
150 g de zahăr fin
6 ouă
1 lingură extract de vanilie
570 ml de smântână dulce pentru frişcă

Poza mea

1. Se amestecă nucile mărunţite cu untul topit într-un vas, se toarnă compoziţia într-o formă de tort cu diametrul de 22 cm şi se presează. Se dă la rece cât pregătim restul tortului.

2. Se topeşte ciocolata oficial la bain-marie, dar eu am folosit o crăticioară teflonată şi a fost ok.

3. Se amestecă bine zahărul, untul şi ouăle. 

4. Se adaugă ciocolata topită, extractul de vanilie şi 125 ml de smânână şi se bat încă 2 minute.

5. Se adaugă peste blat şi se lasă la frigider cel puţin 3 ore.

Înainte de servire se bate frişca şi se adaugă tortului. Pe deasupra se rade ciocolată.
Poza revistei e mult mai atrăgătoare decât a mea, dar tortul a fost foarte gustos chiar şi aşa. Şi sigur poate fi decorat cu mai multă măiestrie decât am reuşit eu :)


Alex

Chec Ileana

Citeam undeva despre cum in toate caietele de bucate prajiturile au numele persoanelor de la care am luat reteta. Asa se intampla si cu aceasta si este delicioasa. Se face foarte usor si este are o consistenta moale, placuta, gust aromat.

Ingrediente:
1 pach unt
4 oua
250 gr de zahar
250 gr faina
3 linguri cu cacaoa
1 lingurita de scortisoara
1 varf de lta de nucsoara
putina sare, 1 plic de zahar vanilat
1 praf de copt
1 cescuta de vin rosu

Preparare:
Se freaca spuma unutul impreuna cu zaharul si zaharul vanilat, apoi se adauga ouale. Se omogenizeaza si se adauga mirondeniile, cacaoa, apoi faina amestecata cu praful de copt. Se amesteca si la final se adauga cescuta de vin rosu.

Se da la cuptor incins, pe foc mic-mediu, timp de 30-40 minute.
Se glazureaza dupa racire.
Multumesc Ileana. :D

Pofta buna, Ena.

Carte pentru copii

Zilele trecute am cumpărat de la Librăria Sophia cartea Evanghelia în culori, publicată de Editura Teofilia. Acesta e primul lor titlu, foarte potrivit pentru copiii de peste 6 ani. Nectarie e încă prea mic, dar eu însămi am citit-o cu plăcere. Cuprinde mai multe momente din Scriptură, povestite într-un grai accesibil copiilor, un desen de colorat, şi, ceea ce mi-a plăcut cel mai mult, câteva sugestii de discuţie pe marginea textului. Tâlcuirea episoadelor biblice e foarte accesibilă copiilor, dar în acelaşi timp surprinzătoare, pe mine m-a făcut să exclam: ia te uită! ce frumos!

De exemplu, la minunea învierii lui Lazăr, povaţa este că niciodată nu e prea târziu să ceri ajutorul lui Dumnezeu. El poate schimba lucrurile în bine chiar când pare că nu se mai poate face nimic. Şi chiar aşa e, Lazăr fiind mort, câţi dintre noi am mai fi crezut că se mai poate face ceva?

Cartea are 40 de pagini şi un preţ excelent de 9 lei.

Sper ca editura să crească şi să ne bucure în curând şi cu alte cărţi ortodoxe practice pentru copii, căci e mare nevoie.

Alexandra

Săpunurile naturale - mica mea bucurie

De câteva vreme caut alternative mai sănătoase la săpunul şi şamponul din supermarket; asta deoarece Maria şi tatăl ei fac o alergie foarte neplăcută la vreunul din ingredientele lor. Am testat mai multe produse de la Plafar, dar niciunul nu m-a convins cu totul.
Acum vreo lună am intrat pe Breslo şi am descoperit comunitatea celor care realizează săpun acasă, la rece. Mi-a plăcut imediat ideea şi am încercat produsele mai multor magazine, dar două mi-au plăcut în mod deosebit: Luthelo şi Herbine.

De la Luthelo mi-a plăcut foarte mult un săpun cu tărâţe (Cleopatra Scrub) care are două jumătăţi: prima îţi curăţă faţa aşa de bine, iar a doua o hidratează datorită ingredientelor ca untul de shea şi uleiul de migdale. Nu are miros (ceea ce eu apreciez foarte tare) şi a devenit preferatul meu. Tot de la ea îmi surâde si săpunul Blu antibacterian pe care abia aştept să-l regăsesc pe Breslo.

Herbine m-a cucerit cu totul cu şamponul solid Nutty. Părul meu e tare nesuferit, se îngraşă extrem de repede după spălare, dar acum a rezistat pufos trei zile, şamponul e foarte plăcut, natural, fără miros. În plus, mi-a plăcut mult felul delicat şi cu mult bun gust în care au fost ambalate săpunurile, şi voi reveni cu plăcere în magazinul Anei (Herbine).

Blogurile lor le găsiţi aici şi aici.

De la Diana am primit cadou, împreună cu wrapul comandat, o loţiune solidă de corp de aici. Nu ştiam de existenţa acestor feluri de creme şi am fost luată cu totul prin suprindere de cât de plăcută şi eficientă este şi mai ales de cât este de naturală! În general nu folosesc creme, dar una în casă pentru când e pielea tare uscată chiar şi eu cred că trebuie să fie, şi atunci măcar să fie una cu totul nedăunătoare, fără chimicale, uşor de aplicat şi bună cu tenul.

Aşadar, de acum am un săpun natural care îmi place, un şampon solid pentru toată familia şi o cremă la nevoie. Urmează testarea unui deodorant solid, dar la următoarea indemnizaţie :)




Alex

Saratele

Dupa o perioada prea lunga de absenta (justificata, :D) iata si o reteta de saleuri cu care ne-am distrat zilele acestea.

Ingredientele:
cca 700 gr faina
150 ml de vin alb
150 ml de smantana
1 pach de margarina
putina drojdie
sare, chimen, mac

Se ia o bucata copil si se pune la treaba. O oala in care se pun toate ingredientele i se dau sa le amestece bine, apoi le amestecam noi ca sa fim sigure ca iese omogen. Aluatul se da la frigider timp de 1-3 ore.
Se scoate, se intinde intr-o foaie de grosime dupa cum dorim.. Se taie in bastonase si se ung fiecare cu ou impreuna cu artistul casei. Apoi presaram mac sau chimen.
Se dau la cuptorul incins ptr cateva minute, la foc potrivit. Se scot, se racesc si se depoziteaza etans, asta daca nu punem un film si le rontaim imediat.
Din aceasta cantitate ies destul de multe, cel putin vreo 4-5 tavi de cuptor ca in imagine.

Pofta buna. Ena

Febra la copii

De aproape patru ani ne confruntăm mai des sau mai rar cu febra copiilor. Până nu demult, fiecare fierbinţeală a copiilor îmi ridica mari semne de întrebare, asupra a ceea ce e de făcut.

Recomandarea pediatrei noastre este următoarea: niciun antitermic dacă febra e sub 38,7 şi copilul o suportă bine. Aer răcoros în casă, duşuri călduţe, îmbrăcăminte lejeră.

Dar câte mame au inima să respecte acest lucru, când n-ai stare să-i vezi ochii sticloşi, starea de disconfort, lipsa poftei de mâncare şi apoi grija: dacă creşte! dacă dă în convulsii?! De fiecare dată era o luptă cu mine însămi.

Aceasta cu atât mai mult cu cât medicii de familie recomandă antitermice de la 37,7, antitermice chiar preventiv! (când faci vaccinul copilului sau pare că se instalează o răceală). Pare că febra ar fi unul dintre cei mai mari duşmani ai copilului. Nu mai zic de clişeul: A făcut febră? întreabă doctorul. Da, zice mama. Atunci e de antibiotic. De parcă viruşii nu dau febră!

Acum câteva luni am descoperit un articol aici, foarte interesant, scris de un doctor rus. Pentru prima dată nelămuririle mele au primit un răspuns pas cu pas.

Mai întâi: febra nu e o boală în sine, ci reacţia organismului la un atac din partea unor microbi (cel mai adesea). Aşadar când apare febra la copii, e de bine de fapt: corpul lor luptă, „producând diverse substanţe care să lupte cu agentul patogen. Cea mai importantă substanţă de acest gen este interferonul. Acesta este o proteină specială, care are capacitatea de a neutraliza viruşii, iar cantitatea acestei proteine are o legătură directă cu temperatura corpului. Cu cât e mai mare temperatura, cu atât mai mult interferon se produce. Cantitatea de interferon ajunge la nivelul maxim în a doua sau a treia zi de febră. Acesta este şi motivul pentru care cele mai multe viroze se termină cu bine în a treia zi de boală. 

Dacă însă se produce mai puţin interferon, de exemplu copilul este slăbit (nu poate reacţiona la infecţie prin febră) sau părinţii scad repede febra, atunci şansele că boala să treacă în 3 zile sunt foarte mici. În acest caz, toate speranţele sunt anticorpii, care probabil vor nimici virusul, dar durata bolii va fi alta, în jur de 7 zile.”

Aşadar, dacă o lăsăm să lupte şi nu îi dăm în cap febrei imediat, de multe ori organismul învinge. 

Se pare că în febră cel mai bine e să ajutăm organismul copilului să poată pierde căldura: „căldura se pierde în 2 moduri - evaporarea transpiraţiei şi încălzirea aerului inspirat. Cele 2 acţiuni recomandate:

1. Multe lichide - ca să aibă ce transpira.
2. Aer răcoros (temperatura optimă 16-18 grade) - ca să aibă ce încălzi.

Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, există o foarte mică probabilitate ca organismul să nu se descurce singur cu temperatura corpului.” 

În articol se descrie pe larg justificarea acestor acţiuni, dar şi despre cât de nepotrivite sunt diferitele frecţii, mai ales la copii mai mici, dar nu numai.

Sigur că există şi „situaţii când se recomandă antitermice:

1. Organismul tolerează rău febra
2. Patologii ale sistemului nervos
3. Temperatura depăşeşte 39 grade”

Aşadar, problema se pune doar la temperatură sub 39 de grade, dar ştiu din propria experienţă că e greu să te abţii. Totuşi, după ce am citit aceastea şi deja întărită de recomandările anterioare ale pediatrei noastre am încercat să rezist.

Şi Maria şi Nectarie fac frecvent febră când e sunt răciţi, aşa că nu le-am dat niciun antitermic, ci doar lichide multe si aer cât mai proaspăt (adică am deschis geamul des des, ceea ce iar nu prea se practică când are copilul febră, ba din potrivă se face prea cald în casă). Le luam febra des ca să văd evoluţia, şi abia după 39 de grade am adăugat paracetamol. Cum scădea sub 39, iarăşi nimic (oricum aici vorbesc doar despre ce măsuri am luat pentru febră, nu şi pentru alte simptome, dacă au fost). Am fost la medicul de familie ca să mă asigur că e vorba doar de rinofaringită, bronşiolită sau alte boli ale aparatul respirator provocate de virusuri.

Febra a ţinut maxim 4 zile, dar de obicei, după 2 zile dispărea de la sine. De cele mai multe ori nu au mai apărut nici secreţiile nazale, nici tuse, medicul l-a declarat sănătos, ceea ce mă face să cred încă odată că articolul citat are dreptate, lăsată să acţioneze febra de multe ori reuşeşte. Sigur că nu mereu, boala poate să aibe o evoluţie şi după ce trece febra, dar măcar nu i-ai dat copilului medicamente inutile.

Când Nectarie era mai mic, mă bucuram dacă nu are febră (în spiritul medicilor de familie, asta însemna că scăpăm de antibiotice), acum cu adevărat mă bucur mai mult când are, dacă e răcit. Pentru că am văzut că aşa îi trece mult mai repede.

Şi niciodată de acum sper să nu mă mai las convinsă de medicul de famile să îi dau antibiotic, chiar dacă a avut 39 patru zile la rând. Asta nu înseamnă că tratez copilul după capul meu, dar cred că e foarte important să-ti cunoşti în general odrasla şi să ai un medic de mare încredere pe care să-l consulţi. În rest, câte capete, atâtea păreri :)

 Alexandra

Copiii, cărţile, Moşul şi Crăciunul

Din nou depre cărţi, marea mea plăcere. Am tot colindat prin librării căutând pentru Nectarie cărticele de Crăciun şi de data aceasta am fost tare dezamăgită. Aproape tot ce găseşti frumos ilustrat are un mare Moş Crăciun pe copertă, dacă nu e Moşul sunt spiriduşii săi, dacă nici ei, atunci musai renii :) Cert e că dacă spui cărţi de Crăciun spui Moş Crăciun.

Noi ne-am hotărât să nu-i povestim lui Nectarie că Moş Crăciun aduce cadouri, ci că oamenii care ne iubesc ne aduc daruri de Craciun pe care le găsim dimineaţa sub brad. Sper că asta nu îi va ştirbi bucuria Crăciunului. Eu am fost tare amărâtă când am aflat că nu e Moş Crăciun, şi nu aş vrea să treacă prin asta în mod inutil. Povestea aceasta a moşului (de fapt drăguţă, dar o poveste!), a luat aşa de mare amploare încât, deşi Nectarie ştie ce i-am spus, e încă în dubiu dacă să mă creadă sau nu: moşi peste tot, toată lumea îl întreabă ce-ţi aduce moşul, ai fost cuminte pentru moş, i-ai scris moşului... Asta cu atât mai mult cu cât nu stau să-i spun fiecăruia care aduce vorba, ştiţi, dar Moşul nu există!

În plus, Nectarie e încă prea mic ca să înţeleagă cât de cât ce e Craciunul de fapt, aşa că pentru el deocamdată înseamnă daruri, zăpadă, Domn domn să-nălţăm! şi uneori ziua când a ieşit Doamne Doamne din burtica mamei lui. Trag nădeje că în timp se va bucura mai mult de semnificaţia Crăciunului, dar şi de daruri, globuleţe şi brad, căci nu vreau să-l lipsesc de aceste bucurii nevinovate.

Revenind la cărţi, ceva ceva tot am găsit pe inima mea (adică cât mai puţin Moş şi de-ai lui :) şi fără îngeraşi bucălaţi sau fetiţe cu aripi - pentru că îngerii nu s-au arătat vreodaă aşa)

O zi de iarnă de la Infodar, povestea unui arici drăgălaş şi darnic care işi dăruieşte mănuşile, fularul şi căciula unor animale mai înfrigurate ca el.

Brăduţul de Crăciun de la Crişan, despre un băieţel şi tatăl său care pornesc prin pădure să taie un brad pentru Craciun dar ajung să facă cu totul altceva... 

Ţinutul fulginlor de nea de la Infodar, despre animalele fascinante care traiesc in tinutul rece şi peisajelor de basm de acolo.

Carte cu abţibilduri de Crăciun de la Rao, tot felul de activităţi cu autocolante (preferatele lui Nectarie). 

 

Despre naşterea Mântuitorului o carte minunată cu text în engleză şi ilustraţii ortodoxe, care se poate comanda de aici.

 

Şi încă o carte mică, dar foarte potrivită pentru cei foarte mici, care se găseşte tot aici.  

Cu siguranţă însă nu am văzut tot ce se găseşte pe piaţă, aşa că dacă mai aveţi sugestii, le aştept cu bucurie! Există printre voi, părinţi care au spus copiilor mici adevărul despre Moş şi dacă da, a fost bine? Ce alte soluţii aţi găsit?

Alexandra

Să fii vânzător de Sărbători

Weekendul acesta am bătut un pic magazinele şi librăriile în căutare de cadouri şi văzând vânzoleala şi agitaţia de acolo mi-am adus aminte cât de greu este sa fii vânzător în perioada aceasta a anului. Magazinele îşi prelungesc programele uneori trecut de miezul nopţii, primeşti marfă încontinuu (că dacă nu vinzi acum, atunci când?), clienţii sunt din belşug şi fiecare vrea ceva anume, acum, repede şi bine :)
În studenţie (adică nu chiar aşa de demult :) am lucrat trei ani ca librar într-o librărie foarte vizitată, şi încă mi-aduc aminte ca ieri (vorba lui Creangă) cât de greu mi-era să lucrez pe 24 până târziu şi apoi repede la Ploieşti la părinţi şi înapoi pe 26 la muncă. Şi nu atât de munca în sine (e destul de frumos să fii librar, dacă iţi plac cărţile), ci de lipsa tihnei de Sărbători, iureşul acela te doboară, parcă nici gândurile nu ţi le mai auzi.

Aşa că, atunci când intru în librărie de Sărbători sau în supermarketurile cu program prelungit încerc să mulţumesc mai mult vânzătoarelor, să le zâmbesc şi să nu fiu prea pretenţioasă, căci nici lor nu le e uşor.
Sigur, pe de altă parte multora nu le e uşor (nu numai de Crăciun), dar asta e părticica care m-a atins pe mine, căci se pare că într-adevăr înţelegi mai bine greutatea altuia dacă ai trecut şi tu prin lucruri asemănătoare.


Alexandra

Seri de poveşti pentru copii la Cărtureşti

Toată săptămâna aceasta la Cărtureşti se citesc poveşti de la ora 7 seara. Ieri am fost şi eu cu Nectarie şi a fost foarte plăcut. Un pic cam aglomerat, dar multă veselie şi cărţi frumoase de răsfoit după (şi pentru mămici şi pentru pitici).

Ieri s-au citit Frumoasa din pădurea adormită şi Prâslea şi merele de aur.

Astăzi seară e teatru de păpuşi.

Mai multe detalii aici.

Alex

Pediatru bun

Iată că Maria s-a îmbolnăvit din nou şi cum ea are tendinţa de a face forme severe de răceală, am mers la pediatra noastră. Şi cu această ocazie mi-am reamintit ce persoană deosebită este, şi ce medic competent, despre care pot spune, în bună cunoştinţă de cauză, că rar găseşti.

Noi colaborăm cu dânsa de patru ani şi nici măcar o dată nu ne-a lăsat fără să ieşim teferi din boală, mai grea sau mai uşoară. Telefoane la 11 noaptea, sâmbăta sau de Paşti, pe toate le-a primit cu bunăvoinţă, gata oricând să ajute.

În plus, sau mai ales, este un medic foarte priceput, nu abuzează de medicamente, dar stie exact ce să prescrie atunci când e nevoie. Lui Nectarie nu i-a prescris niciodată antibiotice (dar nu le-a evitat la Maria, când chiar nu se putea fără), deşi a fost bolnav ca orice copil, şi de fiecare dată şi-a revenit cu bine dupa tratamentul recomandat.

Îmi place şi faptul că atunci când e necesar, trimite copilul la investigaţii de specialitate la medici foarte pricepuţi pe domeniul lor.

Este vorba de doamna doctor Rodica Nanu şi o recomand cu cea mai mare bucurie. Deoarece este pensionată poate fi găsită numai la Medicover Plevnei. Acolo preţurile sunt destul de piperate pentru buzunarul nostru, dar după doi copii şi destule boli simt că merită din plin efortul de a merge la consultaţii la nevoie şi pentru lucruri mai puţin grave să păstrăm legătura la telefon

Alţi medici pediatri de care am fost mulţumită (dintre cei la care ne-a trimis doamna Nanu) sunt dr. Mihai Craiu de la IOMC (pe probleme pulmonare), dr. Nina Bratu de la Budimex (ortoped şi chirurg) şi dr. Anca Ioana de la IOMC (ecografician).

Alexandra

Câştigătorii

Cele două câştigătoare ale concursului sunt Aurelia şi Irina.
Aurelia a caştigat Povestea Sfântului Ierarh Nectarie iar Irina, Cântarea lui Nicolae.

Va rog să trimiteţi un mesaj de confirmare (cu adresa de livrare) pe mailul editurii, edituraiona@gmail.com.

Mulţumesc tuturor participanţilor, aş fi vrut să fie mai multe cărţi drept premiu, dar sper să mai fie şi alte concursuri.

Alexandra

Concurs cu premii în cărţi

Editura Iona şi blogul nostru vă invită la un concurs cu ocazia sărbătorii Sfântului Nicolae care se apropie.Premiul constă în două cărţi pentru copii,

Cântarea lui Nicolae şi Povestea Sfântului Ierarh Nectarie; aşadar vor fi doi câştigători.

Tragerea la sorţi va avea loc pe 6 decembrie.

Ca să puteţi participa trebuie să lăsaţi un comentariu la această postare până pe 5 decembrie. Au o şansă dublă cei care pun un link pe blogul lor, sau, dacă nu au blog, lasă un comentariu şi pe siteul editurii.

Mult succes!

Alexandra

PS. Să menţionaţi dacă aţi pus link pe blogul vostru sau aţi lăsat un comentariu şi pe blogul editurii, câteva participante nu au spus şi am descoperit din întâmplare.

Vand wrap

Vand wrap neelastic.

L=5,2 m

Este in stare foarte buna.

Ideal si pentru tatici, caci e lung, lung.

Pretul e de 95 de RON.

Oferta e valabila pana pe 15 decembrie.

Mai multe despre el aici.






Multumesc,

Alex

S-A VANDUT! multumesc Irina.

Viaţa Sfântului Ierarh Nectarie pentru copii

Un drag prieten a publicat de curând la Editura Iona două cărţi pentru copii, care mi-au plăcut foarte mult. Prima, Povestea Sfântului Ierarh Nectarie, Făcătorul de minuni, este o istorisire a vieţii Sfântului Nectarie, ocrotitorul familiei noastre:

Micul Anastasie era un copil cuminte şi însetat de înţelepciune. Ca tânăr, s-a hotărât să slujească lui Dumnezeu într-o mânăstire, aşa că a devenit călugăr. Pentru dragostea şi ascultarea lui a primit din cer o mulţime de daruri dumnezeieşti, printre care şi cel al facerii de minuni. Viaţa lui curată l-a arătat oamenilor ca un mare Sfânt al Bisericii, ocrotitor al copiilor şi tămăduitor al bolilor de tot felul.








Ilustraţiile în acuarelă sunt foarte frumoase, pline de culoare şi de viaţă, iar textul e accesibil şi cu o curgere firească (ceea ce mie mi se pare destul greu de găsit în cărţile ortodoxe pentru copii).

Noi am fost cuceriţi, Nectarie nu se mai satură să privească desenul cu micuţul Atanasie pe care nu vrea căpitanul să-l ia în corabie...


...şi pe cel cu pescarul care prin rugăciunile Sfântului reuşeşte să prindă mulţi peşti (îmi spune cu bucurie, uite, mami, au plecat rechinii!)


Cărţile se găsesc online aici, la Librăria Sophia şi zilele acestea la Târgul de carte Gaudeamus (la standul editurii Sophia).

Alexandra

Povestea Imnului Trisaghion pentru copii

Cea de-a doua carte, Cântarea lui Nicolae, este o istorisire a felului în care a primit Biserica cântarea Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, Imnul Trisaghion. Originile acestuia nu sunt cunoscute cu siguranţă, dar tradiţia ne spune că datează din vremea arhieriei Sf. Proclu, Patriarhul Constantinopolului (434-447), pe când cetatea şi împrejurimile ei erau încercate de cutremure. Se zice că această rugăciune a fost dată de către îngeri unui băiat, atunci când, în mijlocul unui cutremur, a fost ridicat la cer, până ce nu s-a mai văzut. După ce a fost readus teafăr pe pământ, a glăsuit o cântare cu care îi auzise pe îngeri slăvindu-l pe Dumnezeu. Când oamenii din Constantinopol au început să psalmodieze această rugăciune întru laudă şi slavă, cutremurele au încetat. De atunci imnul se cântă în toată lumea.

Povestea lui Nicolae se întemeiază pe această îndrăgită tradiţie. Nicolae Vorbăreţul era un băiat obişnuit care îşi iubea casa din Constantinopol aproape la fel de mult pe cât îi plăcea să vorbească. Aceasta până în ziua în care îngerii l-au luat din mijlocul unui cutremur şi l-au învăţat să cânte. De atunci a devenit Nicolae Cântăreţul. Cântarea sa a izbăvit cetatea de cutremure şi a pătruns pentru totdeauna în viaţa liturgică a Bisericii ca Imnul Trisaghion.



Ilustraţiile sunt realizate de o ilustratoare rusoaică, Masha Lobastov şi au un minunat iz bizantin, purtând cititorul chiar în miezul veacului al IV-lea, ceea ce pentru mine, mare amatoare de poveşti istorice, e o mare bucurie.

Nectarie în schimb a fost atras mai ales de acţiune: sunt balene acolo :), ce face pisica aceea, unde zboară băiatul? Am avut în sfârşit ocazia să-i vorbesc mai mult despre îngeri şi sa-i arăt nişte reprezentări frumoase, care nu sunt nici fetiţe bucălate cu aripi şi nici amoraşi dolofani.


Alex

Ajutor cu beneficii

Cam asa suna propunerea Luthelo care ofera sapunuri naturale (minunate), in schimbul unei sume de bani, pentru a ajuta o mamica cu trei copilasi, aflata in mare dificultate.

O initiativa frumoasa, sper tare mult sa aiba succes.

Alex

Idei de economisire

S-a incheiat si vara aceasta, a venit toamna, numaram bobocii la gradi, numaram poame si borcane, intram in casa mai devreme, scoatem ceainicul din dulap si-l instalam pe aragaz, ne tragem sufletul si ne venim in fire. Suntem, deci, aici.

In momentele acestea grele din punct de vedere financiar, mi-am propus sa iau greutatile ca pe niste provocari personale. Am o suma fixa din care trebuie sa ma descurc in saptamana ce vine? Este o provocare de cumpatare. Am de gatit si nu am toate ingredientele? Este o provocare de gospodarie.

In plus, tot in aceasta perioada s-a nimerit sa ne mutam intr-o locuinta noua, mai putin centrala, dar ceva mai spatioasa. Ne bucuram mult ca, in sfarsit, fetele vor avea propria lor camera, dar ne confruntam cu multe nevoi intr-o renovare cat mai rapida si iarasi suma fixa si modesta. Prin urmare, o noua provocare.

Asa ca, saptamanal, o perioada, poate pana la sfarsitul anului, am sa incerc sa va dau cate o idee de economisire dintr-una dintre situatiile cu care ma confrunt. De asemenea, mi-as dori sa ne scrieti daca treceti prin situatii asemanatoare si despre cum ati reusit sa le faceti fata.

Cineva spunea ca unul dintre secretele fericirii este sa cheltuiesti mai putin decat castigi. Imi aduc si acum aminte multe situatii din copilaria mea sau povestite de familia mea in care lucrurile materiale nu sunt indispensabile sau de neinlocuit, fiecare avand o alternativa mai ieftina pe care noi aproape ca nu o cunoastem (ma refer la generatia de tineri).

Cam atat pentru moment.

Ena

sursa foto: www.vi.sualize.us

Festin de librarii

Azi am dat o raita cu Maria si Nectarie prin librarii si dapa cateva ore de mers mi-am dat seama ca in fiecare librarie in care ne-am oprit gaseam ceva in plus fata de urmatoarea. Si mi-am zis sa scriu despe asta:

Pornim de la Piata Romana...

Libraria Carturesti de langa Patria: locul de joaca din camera copiilor este in topul preferintelor mele, ii las acolo pe copii si eu dau o raita printre carti fara griji. Nectarie deja s-a obisnuit, e foarte incantat si destul de cuminte, iar Maria sta numai dupa el. In plus, copiii sunt supravegheati cu coada ochiului, dar si cu multa multa intelegere de librari, asa ca toata lumea e multumita.

La Universitate, Libraria Eminescu e locul unde gasesc multe multe carti subtirele pentru copii, de la 2 lei in sus, numai bune de achizitionat cand ai bani putini si totusi vrei sa-i faci o bucurie copilului. In plus multe sunt chiar dragute, noi mergem acolo special pentru cele de la Teopiticot pe care Nectarie le indrageste in mod deosebit.

Mai departe spre Unirii, libraria anticariat de pe Strada Doamnei e locul in care gasesc cele mai neasteptate carti (unele foarte noi) la niste preturi grozave. Zilele trecute pusesem ochii pe o noutate la Carturesti care costa 65 de RON si am gasit-o la anticariat (la fel de noua) cu 30! In plus acolo ajung si multe din cartile de la Adevarul si Jurnalul National, toate noi, dar la jumatate sau mai bine de pret. Multe carti de gastronomie si de crafting care iti lasa gura apa. Un raft numai cu carti pentru copii, unde micutii pot rasfoi in liniste, preferatul lui Nectarie.

Un pic mai incolo, tot pe strada Doamnei, noua si spatioasa librarie Adevarul, unde gasesc ultimele lor aparitii (care nu au ajuns la anticariat :).

Si asa incheiam turul, urcandu-ne veseli in autobuz cu Maria motaind in wrap si Nectarie rasfoind deja vreo carticica cumparata.

PS. Intr-o zi cu adevarat buna, ajungem si pe la Libraria Humanitas Kretulescu de pe Victoriei, ca sa vedem noutatile lor (si reducerile substantiale de la anumite carti Humanitas) si apoi la vecina ei, libraria engleza Anthony Frost, unde cu adevarat mie mi se scurg ochii (dar destul de rar chiar pot sa iau cate ceva, atunci e cu adevarat o sarbatoare cărturărească).

De multa vreme ma bate gandul sa dau o raita si pe la depozitele de carte de la Gara de Nord, unde sunt permanent reduceri de 20%, dar inca nu am ajuns.

Astept cu nerabdare propuneri de librarii/anticariate interesante care mi-au scapat, caci sunt mereu amatoare de noi descoperiri!

Alexandra

Carti la preturi mici

Din intamplare am descoperit ca editura Girasol (care imi place in mod deosebit) are pe site reduceri de 50% la multe dintre cartile lor. Au ilustratii atragatoare si o calitate a hartiei de exceptie. In plus daca faci o comanda de peste 50 RON, transportul e gratuit, chiar prin curier.

Asa ca n-am putut rezista si am spart pusculita pentru urmatoarele titluri:

Ferma de animale

Sa citim povesti

Trei povesti cu printi

Primele mele cuvinte cu abtibilduri



Alex

PS. Usor usor speram sa ne revenim din lunga vacanta de vara si sa reincepem bloguiala mai cu spor.

Anunt imobiliar

Revin cu anuntul imobiliar dat cu ceva timp in urma:

Vand apartament 2 camere, situat stradal pe Iancu de Hunedoara (colt cu Perla), inchis la toate geamurile exterioare (inclusiv balcon) cu termopan 6 cam, curat, parchet renovat, gresie-faianta, aer conditionat, se poate vinde si mobilat si semiutilat, 2 holuri, camara si debara, balcon de 7,5m amenajabil.Pentru alte detalii + fotografii, va rog sa ma contactati la anastasiena@yahoo.com. Pretul aproximativ (adica negociabil) este de 59.000 Euro.

Multumesc, Eugenia.

Biciclete cu bani (mai putini)

Inspirata de ultima postare a Alexandrei, cea legata de bicicletele gratuite, am decis prin consiliul familial ad-hoc (intrunit in magazin) sa ne luam in loc de masina de facut paine: biciclete!

Pentru ca inca suntem incantati de afacere, desi ne-a costat ceva mai mult, va povestim si voua, celor ce nu aveti timp sa ajungeti seara in Tineretului sau care poate stati inafara Bucurestiului si v-ati dori sa ajungeti usor si la lapte si la tusica cu rosii.

Am fost la Decathlon, in complexul comercial Militari, o firma cu care suntem familiarizati chiar dinainte de a se deschide in Romania. Cunosteam deci produsele destul de bine, in special firmele Quechua si Tribord. Marca proprie decathlon pentru biciclete este B-Twin si din ce ne doream o bicicleta pentru mamica-bucatareasa-menajera, etc, am decis sa luam si pentru Anastasia, copila zburdalnica, pentru ca a invatat sa mearga pe bicicleta, in magazin, cat timp mami tot proba biciclete.

Bicicletele pot fi garnisite cu tot felul de accesorii, la alegere, contra-cost, apoi au si o garantie de 5 ani la cadre si 2 ani la piese, la majoritatea modelelor. Preturile incep de la 300 lei si aici ma refer la cele pentru adulti! si, pur si simplu, merg ca unse.

La acest magazin, raportul calitate-pret mi se pare avantajos, deci il recomandam si altora.

Plimbare placuta!
Ena

PS: Produsele pot fi vizualizate si pe www.decathlon.fr, dar atentie ca, din cate am putut sa-mi dau seama, in romania nu sunt prezente toate.

Biciclete gratuite

Duminica am mers in parcul Tineretului la invitatia unei prietene si ne-am plimbat cu bicicletele, inchiriate de la un centru de acolo... GRATUIT, pentru 2 ore. Totul este sa ai buletinul cu tine. Bicicletele sunt grozave si intentionez sa repet plimbarea cat mai des, seara dupa 8, cand se culca copiii (dintre care unul inca mai mananca laptic de mama). In plus, nu au cadru si poti sa te plimbi in fusta fara probleme.

Programul este pana la 21.30, asa ca eu reusesc sa prind maxim o ora, dar tot sunt foarte bucuroasa. Exista astfel de centre si in Herastrau si parcul Kiseleff.

Atentie caci eu eram sa ma pacalesc, chiar la intrarea in parc exista un alt centru de inchiriat biciclete, Cicloteque, si ei sunt ok, dar cu bani: 10 RON ora. Eu una aleg varianta gratuita, cat e disponibila (pana in octombrie).

E o experienta minunata: seara, racoare, copaci, lac, oameni putini, o prietena draga, miscare sanatoasa si mai ales copiii dormind ACASA linistiti paziti de sot... Asa ceva imi doresc mai des.

PS. Si da, ne-am cam lenevit pe blog vara asta, de... caldura mare :)

Alex

Ajutor pentru baita sugarului

Am citit pe mai multe bloguri anti-multe, ca o cadita pentru nou-nascut nu e necesara, caci poti foarte bine sa-l speli de exemplu intr-un lighean. Desi eu insami sunt de parere ca te poti lipsi de o multime de accesorii, totusi cadita mi se pare utila, mai ales cand copilul mai creste putin si se bucura de o balaceala buna (pentru care un lighean mi se pare prea mic si cada prea greu de umplut seara de seara).

Bucuria noastra cand l-am nascut pe Nectarie a fost acest prosopel in forma de piramida pe care iti poti aseza nou nascutul sa il speli, de cand e foarte mic si pana sta bine in fundulet. E grozav, moale, in panta, ca sa nu intre apa in urechi, copilul sta foarte bine si mamei ii e usor sa-i faca baie singura (mai ales daca tata vine tarziu acasa). Nu trebuie sa te mai chinuiesti sa tii copilul cu o mana si cu cealalta sa-l speli.

De cand l-am primit in dar, baia e mult mai placuta si odihnitoare (pentru mine), iar Maria e si ea incantata.

Se gaseste in hipermarketuri si e cam 30 de ron.

Alex

In acest weekend pentru copii si parinti

Azi incepe Street Delivery un eveniment in zona Carturesti-Parcul Icoanei. Programul detaliat pentru copii il gasiti aici si aici.

Ceea ce ne-a atras pe noi cu Nectarie de 3 ani sunt Atelierele de lut organizate

Vineri 11, orele 15-21
Sambata 12, orele 10,30-21
Duminica 13, orele 14-21

adica roata olarului, figurine, pictura pe vase de ceramica, toate de Piscu, aduse cu drag de Adriana si Virgil Scripcariu, care au multa experienta si daruire in lucrul cu copii.

Eu una am hotarat sa infrunt caldura si azi sa ma avant cu copiii pe strada Arthur Verona si sa ne mozolim cu totii.

Alt eveniment, mai mult pentru parinti (dar si copii pot veni cu ceva de acolo) e Targul de carte Bookfest. L-am vizitat ieri pe indelete, dar din pacate am plecat cam dezamagiti si inca cu ceva bani in buzunar, ceea ce nu prea se intampla la alte editii. Printre standuri cam batea vantul si din pacate multe edituri sunt absente.

Totusi ca sa ne mai clatim ochii cu unele carti frumoase merita plimbarea, mai ales ca ceva ceva tot e de gasit pe acolo.

Alex

Insula

Am vazut azi un film de animatie facut in Rusia 1974 care mi-a placut mult, dar m-a si intristat. Se numeste Insula si este despre nadejde, singuratate, nepasare si vremurile de azi.

Unami, al cincilea gust

Am vizionat acest reportaj despre asa numitul al cincilea gust, si anume un aditiv care se regaseste in foarte foarte multe mancaruri de pe rafturile magazinurilor: monoglutamatul de sodiu. Filmuletul, difuzat pe ProTV, este extrem de interesant, povesteste despre cateva lucruri de care mai auzisem, dar si altele noi, cu referire la Romania, cu opinii ale unor cercetatori reputati.

Daca aveti 20 de minute libere si incercati sa mancati mai sanatos, priviti acest filmulet, merita.

Alexandra

An education

De cum am vazut acest film, m-am si vazut punandu-l peste niste ani fetelor mele. Chiar si fotografia (de mai jos) pe care am ales-o pentru postare zugraveste foarte bine aceasta lume de vis din care cu totii am dorit la un moment dat sa facem parte. Cu atat mai mult o fata de 16 ani, careia i se ofera poate prea devreme posibilitatea de a degusta placerile unei lumi capricioase si cu doua taisuri.

Actiunea se petrece in Anglia anilor '60, dar problema pare mai actuala decat oricand.

Desi sfarsitul este previzibil, aceasta lectie de viata cred ca merita urmarita impreuna cu copii de o varsta adecvata. Filmul nu are scene obscene, dar este elocvent in ceea ce vrea sa spuna. Imi pare ca un ajutor venit parintilor in educatia copiilor, poate mai cu seama a fetelor.

In alta ordine de idei, distributia este foarte faina - intotdeauna este o placere sa-l vezi pe Alfred Molina sau Emma Thompson interpretand si are trei nominalizari la Oscar.

Pe curand, Ena.

Chestie la cuptor cu sunca si branza albastra

"Chestia la cuptor" este un soi de tarta, dar fara aluat, pentru ca nu am avut timp sa-l fac. Inspiratiunea vine dintr-un Good Food. Avem nevoie de:

100 gr sunca

2 oua batute

3 dovlecei

o legatura de ceapa verde

200 gr cascaval sau cedar

50 gr branza albastra

Am rumenit felii de dovlecel (date cu sare si scurse in prealabil) in tigaie, fara ulei.

Intr-un vas de yena am pus un strat de felii de dovlecel, am presarat apoi o treime din cascavalul ras, bucatele de sunca, putin ou batut, ceapa verde taiata rondele subtiri. Ultimul strat l-am pus asa, dovlecel, ceapa, ou, cascaval si cateva bucati de sunca. Se da la cuptorul preincins vrea 30 minute, pana cand se rumeneste frumos si-si absoarbe din zeama.

Pofta buna, Ena.

Activitati pentru copii mici

De cateva saptamani Nectarie si cu mine buchisim pe cartea Activitati pentru copii mici (2-3 ani). Pentru mine a fost o mare bucurie s-o descopar pe rafturile Librariei Carturesti, deoarece am gasit in ea multe din ceea ce as fi vrut sa-l ajut pe Nectarie sa invete, dar nu-mi gaseam timp sa adun materiale.

Nectarie e foarte incantat de ea, o aduce singur sa mai citim. De cand o avem inca nu s-a plicisit, tot timpul gaseste cate o activitate care sa-i placa, iar cateva sunt preferate, le repetam mereu.

De exemplu, pe una dintre pagini e desenat un trenulet care trece pe langa o casuta. Si cartea spune ca acolo doarme o fetita si ca sa nu o trezeasca trenul face Tu tu! incetisor. Lui Nectarie ii place foarte mult sa nu o trezeasca pe fetita si cu ocazia asta exersam vorbitul incetisor.

Cuprinsul include jocuri cu degetelele, culori si forme, numere, contraste, invat sa desenez, fructe si legume, mijloace de transport, animale si pasari, familia noastra etc.

Ceea ce imi mai place este ca ai nevoie doar de creioane colorate, guma si o foarfeca. E un suport excelent pentru discutii cu Nectarie, iar ilustratiile sunt foarte reusite. Cuprinde si o multime de sugestii despre ce intrebari sa-i pui copilului si cum sa-i arati una si alta, pe care eu le-am gasit foarte utile, mai ales ca de multe ori imi lipseste imaginatia la astfel de lucruri.

Cartea are si o continuare Primele lectii (3-4 ani), pe care abia asteptam sa o citim la anul.

Alexandra

Am primit un wrap!

Deoarece mi-am petrecut ziua de nastere in spital cu Maria, nu primisem inca niciun cadou de la dragii mei. Cum m-am intors acasa, vad ca Diana are o multime de reducerii de pret la slinguri si wrapuri... Mi-am zis: acum e de mine! Am convocat din nou consiliul familial si s-a aprobat ca drept cadou de ziua mea sa-mi aleg un wrap de la promotie.

Diana mi-a facut o surpriza si l-a livrat chiar mai repede decat ma asteptam si dupa ce am citit cu ochii mari instructiunile (care par foarte complicate) l-am incercat.

Ce minunatie! E grozav! Atat de comod, nici nu se compara cu slingul cu inele. Iti tine spatele si umerii mult mai bine, ai libertate absoluta a mainilor si copilul e practic imposibil sa alunece din el. Daca stiam cat e de usor sa-l folosesti imi luam unul chiar de la nasterea Mariei. M-au speriat insa toate acele notes cum ca te obisnuiesti greu cu el si trebuie sa inveti multe pana sa-l folosesti. Mie insa mi s-a parut foarte usor. Sigur, e ditamai cerceaful si cand il pui in parc atarna pe jos, dar ce conteaza and poti sa-ti cari copilul de 9 kg ore intregi, fara nicio durere. De data asta chiar nu exagerez, daca cu slingul ma mai intepa spatele, acum nimic!

Maria e foarte multumita, doarme in el ca un cocon, cand e treaza poate sa se uite in stanga si-n dreapta fara sa ma tem ca aluneca, e extrem de bine prinsa in wrap.

De aproape doua saptamani de cand il avem am mers in vizita pe la prieteni si mai des decat de obicei, mi-e mai mare dragul sa-mi pun wrapul si sa plec la drum cu un copil in el si celalalt de manuta.

Mi se pare cea mai buna inventie de la pampersi si batista sugarului incoace :)

Alex