luni, 29 martie 2010

Masa festiva

Dupa ce ne-am obisnuit cu gatitul in familie (macar cu ideea), urmeaza gatitul pentru prieteni. Totusi, organizare unei mese festive trebuie gandita putin mai mult, in functie de numarul de persoane, genul de masa (bufet sau nu), de ora, eveniment etc. Nu am de gand sa dau sfaturi in sensul asta pentru ca nu am trecut de multe ori prin asta, dar am sa va dau un exemplu de meniu de post cu dezlegare la peste, asa cum am alcatuit eu, de Florii, cu ocazia botezului Anei-Maria, fetita noastra cea mica.

Pe masa erau deja; alune, saratele, fructe (mere verzi, pere rosii).

Aperitivul a fost compus din:

salata de ton (postez zilele acestea reteta)

icre de stiuca (cu pupaturi pentru sot, care a prins destule stiuci)

salata de vinete cu dovlecei

fasole batuta

chiftelute de post

masline

legume proaspete: rosii, castraveti.


Felul principal:

somon in crusta aromata cu felii de lamai si portocala.


Desert:

prajiturici de la dna Stoichita (pe care o gasiti la targurile de la Muzeul Satului sau al Taranului, cat mai devreme ca vinde tot si pleaca:))

negresa delicioasa cu glazura de ciocobomboane de cacao, dar cu visine din dulceataplacinte cu mere (se foloseste aluatul din link)
Ce-am invatat eu legat de organizarea petrecerii: trebuie sa acceptam ca nu putem face totul singure, asa ca orice doritoare care intreaba "te pot ajuta cu ceva?" poate primi o insarcinare cat de mica. Astfel incat, mi-a prins bine ca soacra mea a facut placinte, tata a facut icre, draga mea prietena m-a ajutat cu perseverenta sa facem chiftelute si bomboane, cumnata mea a avut grija de Anastasia, sotul m-a ajutat sa facem curat, etc.

Daca folosim o vesela speciala pentru ocazii, este bine sa o spalam cu cateva zile inainte de petrecere.

Masa poate fi asezata cu o seara inainte, astfel ca in dimineata evenimentului sa nu mai avem grija asta.

Atunci cand am hotarat retetele, sa facem si lista cu ingrediente pentru a le cumpara si a le imparti eventual pe mai multe transe, pe masura ce se apropie evenimentul. Tot ce se poate cumpara si rezista (conservele, bauturile, etc) sa le avem pregatite cu doua saptamani inainte.

Ptr ca am ales peste la servit intr-o zi cum sunt Floriile, adica cu dezlegare la peste, este bine sa il cumparam cu ceva timp inainte si sa-l pastram in congelator ca sa nu avem surpriza neplacuta sa nu gasim.

Putem gasi multe idei de intertinere a unei petreceri pe internet, din cautarile mele va recomand sa verificati si site-urile:

http://www.bhg.com/recipes/entertaining/
http://tastefullyentertaining.blogspot.com/
http://www.marthastewart.com/entertaining

Dar, nu in ultimul rand, am invatat ca succesul unei petreceri, chiar si cu scapari, cum a fost a mea, este garantat de invitati. Pentru ca prietenia, voia buna si bucuria vin din suflet si trec cu vederea toate.

Va pup, E

sâmbătă, 27 martie 2010

Jocul cu pensula si culorile

O buna prietena de-ale mele, profesoara de desen, m-a tot incurajat sa ii dau ocazia lui Nectarie sa picteze. Eu credeam ca este prea mic pentru asa ceva, ca n-ar avea rabdare si ca ar face si o gramada de mizerie...

Dar ea mi-a povestit cum ca simplul fapt de a asterne culori pe hartie e suficient pentru un copil mic, fiind in sine foarte benefic, se pare ca il ajuta mult sa se concentreze si sa capete rabdare, pe langa ca ii dezvolta si anumite abilitati (in timp).

Tot ea mi-a sugerat sa-i cumpar materiale de calitate de la inceput (chiar daca-s mai scumpe), caci va invata sa pretuiasca lucrurile bune. Mi-a recomandat sa cumpar pensule care fac varf si sa-l invat pe Nectarie sa apese usurel, cu blandete, ca si cum ar mangaia pe cineva... Sa incep doar cu 2-3 culori de baza si sa ne jucam cu multe combinatii intre ele. Sa il las sa se desfasoare pe foaie fara nicio ingradire, sa nu ma astept sa deseneze ca oamenii mari. Sa folosesc neaparat un sort pentru el si o musama pentru masa. Sa pictam doar cand am 15-20 de minute libere fara sa ne intrerupa cineva (deci cand doarme Maria :)

Mi-au placut toate aceste idei, asa ca saptamana trecuta am reusit sa ajung la Hanul cu tei de unde am luat tempera pentru copii, 2 pensule si un bloc de desen, totul la 45 RON.

Apoi dupa-amiaza am inceput jocul. Nectarie a fost asa de bucuros! A stat lipit de scaun un sfert de ora amestecand culori, inmuind in apa si mazgalind foaia cu o incantare care i se citea pe fata. Nu s-a murdarit prea mult, dar manutele tot le-a bagat putin prin culori :) Iar de atunci ma intreaba in fiecare zi cand mai coloram. Uneori deseneaza doar el, alteori imi cere mie sa fac cate ceva si el doar adauga elemete cheie: gatul unui baietel, coada unei flori...
De acum sper sa pictam cat mai des.

Alexandra

vineri, 26 martie 2010

Aproape de moarte

Azi un baietel de 2 ani jumate a fost prin minune salvat de la moarte. A iesit alergand din parc, drept in alee, iar o masina a trecut cu mare viteza la cativa milimetri prin fata lui, aproape i-a atins hainele. Cateva secunde in plus si il lovea cumplit. Mama lui alerga dupa el sa-l prinda si a strigat cu disperare Stai! Masina! Dar n-a putut face de fapt nimic, caci copilul n-a ascultat. Am simtit disperarea mamei, am vazut inocenta copilului care nu intelegea exact ce s-a intamplat si indraznesc sa spun ca a fost cu adevarat o minune, in mila Lui cea mare Dumnezeu nu a lasat sa se intample accidentul.

Pentru care Ii suntem din toata inima recunocatori!

Daca mai e cineva ca mine, care uneori nu-si tine copilul de mana pe trotuar, sau cand iese din parc, va rog sa ne gandim mai bine, copiii sunt cu totul imprevizibili. Cateva secunde de neatentie si au zburat de langa noi. Chiar daca se tavalesc pe jos ca nu vor de manuta, chiar daca avem multe multe bagaje, sau un copil mai mic in brate, sa nu-i lasam!

Dar chiar cand gresim, Slava lui Dumnezeu pentru milostivirea si dragostea lui, caci de multe ori nu pedepseste neglijenta parintilor.

Alexandra


miercuri, 24 martie 2010

Concurs cu nuci de sapun


Site-ul nucilor de sapun organizeaza un concurs, în urma căruia puteti câstiga prin tragere la sorti unul din următoarele premii:

Ce trebuie să faceti:

  • Lăsati un comentariu pe www.nucidesapun.ro în care să împărtăsiti în câteva cuvinte un sfat practic
  • Dacă scrieţi pe blogul vostru despre concurs şi lăsaţi acolo linkul, aveţi şanse duble la tragerea la sorţi.

Vă puteti înscrie până pe 4 aprilie ora 24, extragerea se va face pe 5 aprilie cu ajutorul site-lui random.org, iar publicarea numelor câștigătoare va avea loc în aceeași zi. Pentru livrarea premiului este necesară o adresă din România (chiar dacă nu sunteţi din România, puteți da adresa unui părinte sau a unui prieten). Livrarea se va face prin Poșta Română.

Mult succes!

Alexandra

Fursecuri de post


Iata o reteta de fursecuri simpla, rapida, cu putine ingrediente.

225 gr margarina (sau unt)
75 gr zahar pudra
175 gr faina
Frecam margarina cu zaharul pana capata o consistenta cremoasa, pufoasa. Adaugam faina cate putin, amestecand in continuare.
Decoram fursecurile cu 'hundreds and thousands", mai pe romaneste, cu bilute colorate de zahar si dam la cuptorul preincins pana cand marginile fursecurilor se maronesc usor.

Scoatem si le lasam sa se raceasca pe un gratar.

Eugenia

marți, 23 martie 2010

Ponyo on a Cliff by the Sea

La recomandarea unei prietene bune am vazut de curand Ponyo, un filmulet japonez de animatie, care pare sa reuseasca sa surprinda placut pe toata lumea.
Apare ca o reinventare a Micii Sirene, dar tot uimeste pentru ca inafara de asemanarile in linii mari (tot in apa, tot un pestisor, tot o incercare de a deveni om) povestea este presarata cu tot felul de intamplari si personaje neobisnuite.

In acest filmulet spiritul copilaros este contagios. Ne reaminteste de sinceritatea si puterea dragostei izvorate de suflete curate, cum sunt cele ale copiilor.

Eu zic ca merita vazut la orice varsta. Cine nu ar indragi un pestisor auriu (care seamana mai degraba cu o fetita) care iubeste sunca, un baietel pe nume Sosuke si care vrea sa devina om?

Vizionare placuta!


Eugenia

luni, 22 martie 2010

Ce facem cu siropurile pentru copii?

Iarna aceasta Nectarie si Maria au fost bolnavi de mai multe ori, de fiecare data fiind vorba de viroze. Desi in mare stiu cu ce se manca aceste raceli, m-am dus de fiecare data la medicul de familie, ca sa fiu sigura.

Punand diagnoticul corect (rinofaringita acuta), medicul mi-a recomandat de fiecare data antibiotice (si pentru Maria, care prima data avea doar 2 luni!), sirop de tuse Humex si invariabil Nurofen (pentru a scadea inflamatia si febra daca este). Despre antibiotice voi vorbi alta data, acum as vrea sa ma refer doar la siropuri.

Cu acest Nurofen m-am intalnit la fiecare raceala lui Nectarie, sau cand facea febra, deci de 3 ani incoace de multe multe ori. Asa ca exasperata am vrut sa cercetez problema mai indeaproape.

Am intrebat in detaliu pe pediatra noastra (alta decat medicul de familie) in care avem multa incredere pentru ca se straduieste sa-i trateze pe copii corect, dar cat mai neinvaziv punand in actiune si mecanismele de aparare ale organismului lor (prin mancare echilibrata, cat mai multe fructe si legume pentru vitamina C, joaca pe afara cat mai mult etc.)

Si iata ce-am aflat. Nurofenul, cat si majoriatatea siropurilor de tuse pentru copii (Humex, Patlagina, Amproxol, Mucosolvan etc.) si mai toate siroprurile pt copii de orice fel contin printre altele substanta benzoat de sodiu, E 211, un aditiv alimentar sintetic care e suspect de foarte multe rele, si se stie sigur ca provoaca altele.

Astfel, benzoatul de sodiu este suspect de creşterea riscului de cancer, poate agrava boala Parkinson, afectează ficatul, rinichii, pielea, aparatul cardiovascular, nervos şi gastrointestinal. Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare carbocazoase contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.

E 211 poate cauza alergii puternice, de aceea trebuie evitat de persoanele asmatice, alergice sau cu eczeme. În mod normal, femeile însărcinate sau care alăptează şi copiii nu trebuie să consume produse care conţin benzoat de sodiu. Este aproape imposibil să te poţi proteja de invazia produselor care au în compoziţie E 211, dar regula de bază ar fi un consum cât mai rar de produse pe a căror etichetă apare E 211.

Toate aceste fiind clare, cum se poate ca Nurofenul si siropurile de tuse sa fi recomandate pe scara asa de larga copiilor intre 0 si 3 ani? Lui Nectarie ii curg mucisorii si face o raceala (mai usoara sau mai puternica) cam la 2 luni; asta ar insemna cel putin 6 sticlute de Nurofen pe an si alte 6 de sirop de tuse Humex ori co., fara a mai pune la socoteala ca Nurofenul mi-a fost adesea recomandat in scop preventiv la vaccinurile obligatorii.

Dupa ce am aflat toate acestea am cazut pe ganduri, dar pe de alta parte eram totusi convinsa ca fara Nurofen in raceala si fara sirop de tuse cand copilul tuseste nu se poate. Se pare insa ca se poate, asa cum m-a convins doamna pediatru. Nurofeul este (cu toate contraindicatiile lui) un antiinflamator foarte bun, dar trebuie dat numai in acel cazuri in care exista o inflamatie serioasa, si nu de fiecare data cand copilului in curge nasul sau face un pic de febra. Cat despre siropurile de tuse, in cele mai multe dintre raceli nu sunt necesare, iar cand sunt e mai bine sa folosim produse preparate in casa care nu contini aditivi sintetici.

Asadar de cateva luni am incercat sa-i tratez pe copii mai cu grija, evaluand starea de sanatate mai intai (plus control la pediatru si mai putin la medicul de familie) si apoi sarind la medicamente tari, si numai daca e absolut necesar. Am incercat sa tratez racelile mai mult cu apa de mare si batista sugarului (fara picaturi medicamentoase), adaos de vitamina C, ser fiziologic efedrinat in tuse puternica si sirop de ridiche neagra preparat in casa (si mai putin sirop de tuse), supozitoare antitermice doar cand febra trecea de 38,5 etc. Iar pe Maria, care e alaptata inca 100% am tratat-o si mai auster :), fara urma de medicament deocamdata, aceasta nu dintr-o intentie absurda de a evita medicamentele (mama mea e farmacista si stiu foarte bine cat sunt de necesare uneori) ci doar datorita faptului ca s-a facut bine de fiecare data fara a avea nevoie de ele. Mentionez inca o data ca toate tratamentele s-au facut cu avizul medicului pediatru.

Este adevarat insa ca nu mi-a fost usor, cand copilul e racit, cu o tuse urata, lipsit de voiosia lui obisnuita, iti vine parca sa-i dai orice doar sa-i treaca odata. In plus, folosind metode mai neinvazive ca scosul mucisorilor si aerosolii, de exemplu, vindecarea poate sa dureze mai mult (sau macar asa sa para), iar daca mai ai si vreo ruda care sa-ti spuna ca nu stii sa-ti tratezi copilul e si mai rau. Dar dupa ce am incercat ambele directii, si urmarea cu strictele a indicatiilor medicului de famile (medicamente si iarasi medicamente, chit care nevoie sau nu), si abordarea mai calma si neinvaziva a pediatrului, am ajuns la concluzia ca e mai bine pentru copii sa-i tratezi cu medicamente mai putine si cu mai multe grija si informare.

As vrea foarte mult pareri, daca v-ati confruntat cu lucruri asemanatoare.

Alexandra

vineri, 19 martie 2010

Luna-Betiluna si Dora-Minodora


Iata o carticica pe care Anastasia a primit-o de curand. Cu siguranta ca multora dintre noi ne aminteste de copilarie si de alte timpuri.
I-am citit-o aseara si a fost incantata ca aceste doua papusele se aseamana cu ea si surioara ei. Abia astept sa gasesc celelalte 2 carti din colectie: Gaz-album cu pasarele si Luna-Betiluna si Dora-Minodora in tara lui Peste-Mamaliga-Prapadeste.
Cartile au aparut la Paralela 45 si sunt disponibile si in libraria online aici.
Pe curand. E

joi, 18 martie 2010

Ce fel de aspirator?

Ultimele zile le-am petrecut cautand aspirator nou. Ca o gospodina careia tare ii place sa-si cumpere ceva in casa, am cautat in stanga si-n dreapta si m-am informat ca sa gasesc exact ceea ce imi trebuie.

Asa ca am aflat ca de acum exista mai multe tipuri de aspiratoare: clasicele cu sac, altele fara sac (ma intrebam eu cum o fi si asta!) si unele si mai si care filtreaza praful prin apa (se pare ca sunt grozave pentru asmatici si alergici, dar costa...)

Cum noi suntem si asmatici si alergici, dar nu ne permitem un aspirator cu apa, am cautat second best.

Asadar foarte important era sa filtreze praful cat mai bine si se pare ca aceasta se poate face doar daca are un filtru HEPA foarte performant, de preferinta HEPA 12. Si mai bine este daca are mai multe filtre incorporate (dar costa...), caci asa praful se filtreaza si se filtreaza pana cand nu mai ramane mare lucru de iesit prin spatele aspiratorului (acum am inteles si eu ce inseamna curentul acela de aer care iese pe la spate, e cu praf!!!).

Am descoperit ca aspiratoarele fara sac (au un recipient de plastic in loc) sunt grozave pentru ceea ce imi trebuie mie, nu ma umplu de praf cand curat recipientul de plastic, care se scoate rapid si se poate spala foarte usor.

Pana la urma m-am orientat la un aspirator fara sac, cu capacitate doar de 1 l (stam la garsoniera si nu e nevoie de mai mult, in plus asa pretul e mai mic), filtru HEPA 12 si buton de reglaj al puterii pe tubul de aspirare (asa nu trebuie sa ma mai aplec de fiecare data). Sunt foarte incantata si abia astept sa-l incerc.

Alexandra

luni, 15 martie 2010

Supa crema de linte (post)

Aceasta supa este foarte buna calda si are si variante pentru inafara postului, cand putem adauga smantana de exemplu.

Dar pentru acum am folosit asa:

putin ulei,
o bucatica mica de ghimbir, rasa
chimion, daca avem ("cumin")
fulgi de ardei iute mic uscat, sau nu, daca nu mancam condimentat
1 ceapa, tocata marunt,
2 morcovi, rasi
150 gr linte rosie care fie a stat la inmuiat, die am dat-o de vreo 2 ori in clocolt, schimband apele, inainte
1 l supa de legume
sucul de la o limeta, sau lamaie
cateva boabe de coriandru, macinate

Se incalzeste 1 lingura de ulei si se prajeste ghimbirul, condimentele (mai putin coriandrul)
Se adauga legumele (mai putin lintea) si se lasa cam 5 minute, amestecand din cand in cand. Adaugam lintea si supa de legume.

Se fierbe cam 15 minute sau pana cand lintea este moale. Se blenderesc, apoi se amesteca cu sucul de limeta si cu coriandrul. Se poate servi cu crutoane. Are un gust deosebit fata de cea cu usturoi (care eu am crezut multa vreme ca este singura optiune pentru linte).

Dupa cum vedeti, supa nu necesita sare, ceea ce mi s-a parut o greseala atunci cand am gasit reteta. Dar am mancat supa si intr-adevar, nu s-a simtit nevoia de sare.

ena

marți, 9 martie 2010

Ce-am mai facut cu cei mici

De cand a venit Maria in casa noastra activiatile cu Nectarie s-au restrans semnificativ si a cam trebuit sa se joace singurel. Iata totusi ce am reusit sa facem, cu 2 copii, fara prea mult efort:

Cata l-a dus pe Nectarie la Teatrul de papusi sa vada Cei trei purcelusi, a fost o revelatie pentru el, nu credeam ca la 2 ani jumate poate fi captivat o ora intreaga. Multa vreme dupa aceea ne-a vorbit doar de Sunculita, Jambonel si Carnacior... Il recomand cu caldura, la Teatrul Tandarica. Apoi a mai mers la Soldatelul de plumb, si incercam sa-l ducem macar o data pe luna, sambata dimineata; eu ma relaxez acasa cu Maria si baietii merg la distractie.

Am mers sambata la Cernica, asa ne odihnim si noi sufleteste, iar Nectarie poate sa zburde in voie in parcul de acolo. Maria, fericita in sling, ia aer curat.

Am mers in vizita la toti prietenii nostri cu copii, i-am chemat si pe ei pe la noi (si vrem sa incepem de la capat :), ca astfel Nectarie sa aibe cu cine sa se joace in casa (iarna asta!), iar eu si mamicile sa ne relaxam frumos la un suc, cu plozii cei mici in brate.

Am gasit un vecin in bloc de varsta apropiata lui Nectarie cu care ne vizitam aproape zilnic pentru o ora de topaiala supravegheata. E incredibil cum in prezenta altui copil, Nectarie uita de mine si se joaca asa de frumos. Abia astept sa creasca Maria.

I-am vizitat mai des pe bunici, care au uimitor de multa rabdare sa se joace cu copiii.

Ce-as mai putea face pentru ca Nectarie sa aiba cu cine se juca (altcineva decat mine...), sa aiba activitati in afara casei (fara sa ne dam cu totul programul peste cap, de sot cu serviciu, mama cu sugar). Tare as mai vrea idei, idei, idei...

Multumesc!
Alexandra


Supa-crema de conopida

Pentru o supa delicioasa eu am folosit:
1 conopida mica,
1 morcov,
100 ml smantana
1 ou
putin unt
sare, piper, nucsoara
Am spalat si tocat morcovul si l-am pus la fiert impreuna cu bucatele de conopida in apa cat sa le acopere. (Conopida se poate tine in apa rece cu sare un timp pentru a iesi, daca exista, viermisori.) Cand au fiert, le pasam in oala, dupa care le punem din nou pe foc, adaugam untul si separat smantana batuta putin cu oul. Asezonam de sare, piper si nucsoara.
Putem servi supa calda in boluri in care am asezat pe fund cateva bucatele de branza (chiar si branza "albastra", in cazul in care ne place sau ne permitem :).
E.

Prajitura cu ricotta (urda) si lamaie

Prajiturica aceasta imi pare foarte potrivita pentru copii: contine oua, unt si ricotta (urda), deci e foarte hranitoare.


Am pregatit urmatoarele ingrediente:

1 cutie ricotta (250gr)
175 gr unt (la temp camerei)
175 gr zahar fin
3 oua, separate albusurile
2-3 lamai, coaja curatata (rasa)
125 gr faina care creste singura (sau adaugam un plus de praf de copt)
1 lingurita de praf de copt

Preparare:
Incalzim cuptorul la treapta 4 sau cca 180 gr Celsius. Ungem forma de prajitura, diametru de 18 de cm ptr un pic de grosime, eu am copt intr-o tava mai mare.
Umeaza rapid sa frecam untul cu zaharul cu o lingura de lemn pana cand devine cremos si pufos (atentie sa nu frecam crema prea mult). Adaugam in crema ricotta amestecata cu galbenusurile si cu coaja de lamaie. Adaugam faina si omogenizam, apoi albusul amestecand de jos in sus.
Punem mixtura in tava, nivelam nitel si dam la cuptoras pana devine aurie si ferma.
O scoatem din cuptor si o lasam sa se raceasca, apoi o transferam in platou pentru servire. Atunci cand am inceput-o visam s-o ornez, decorez, asortez, insiropez... etc, etc, dar adevarul este ca am mancat cu totii asa si a fost minunata.

E.

sâmbătă, 6 martie 2010

Concurs

Laura ne invita (doar pe noi, doamnele) la concurs pe blogul ei. Se pun la bataie cateva carti foarte interesante dintre care mie mi-au sarit in ochi Piatra Filosofala de Marguerite Yourcenar si Atentat de Amelie Nothomb. Pe Amelie Nothomb am citit-o cu hohote de ras acum cativa ani (Metafizica tuburilor si Cutremur) si as recomanda-o oricui vrea sa-si mai descreteasca fruntea.

Ena si Alex

Maioneza de post de casa

De cand asteptam sa gasesc o asemenea reteta care sa ma scuteasca de a cumpara aceea asa zisa maioneaza de post care se gaseste in magazine si care te ingrozeste cu ingredientele ei sintetice.

In sfarsit o cunoscuta de-ale mele a venit zilele trecute cu o salata de cruditati cu maioneaza de post facuta in casa. Si mmm mmm! Ce bunatate! Nu mi-a venit sa cred.

Asa ca repede repede am preluat reteta.

Pentru maioneza avem nevoie de:

2 cartofi
1/2 ceasca de ulei de masline
1 lingurita de mustar
apa rece

Se fierb cartofii, se scurge zeama si se pun in blender impreuna cu uleiul si mustarul. Rezulta o crema exact ca o maioneza care se subtiaza cu apa rece, dupa gustul fiecaruia.

Pentru salata de cruditati:

maioneaza de mai sus
1 telina
1 morcov
1 mar
zeama de la o lamaie
marar
sare

Se rad pe razatorea mica telina, morcovul si marul curatat de coaja, se amesteca cu zeama de lamaie, mararul tocat si se sareaza dupa gust. Se adauga maioneaza si se amesteca bine. Se decoreaza cu putin marar.


Este excelenta ca mic dejun in zilele de post.

Alexandra

vineri, 5 martie 2010

Placintele cu ton si coriandru


De data asta am nimerit-o: placintele de ton.

foi de placinta Linco, pachetul mic
2 conserve de ton in suc propriu
coriandru macinat (sau capere din saramura, cum am gasit intr-o reteta)
3 linguri branza de burduf
2 cuburi de branza topita cu verdeata
2 oua batute
o jumatate de praz, taiat bucatele (sau arpagic verde)
Se faramiteaza continutul conservelor de ton, dupa scurgere, cu furculita intr-un castron. Se adauga prazul, coriandrul, branza de burduf si cea topita. Dupa omogenizare se pun si ouale batute. Se iau foile se ung cu unt si se pun in doua, se umplu, apoi se impacheteaza si se ung iar cu unt. Punem o hartie de copt in tava, punem placintele, intepam putin deasupra si dam la cuptorul preincins. Se scot cand sunt rumenite si toata casa miroase a coriandru.

Pofta buuuna!
Ena

miercuri, 3 martie 2010

Pui cu praz si sunca (la cuptor)

Pregatim ingredientele pentru aceasta reteta:

1 piept de pui potrivit fiert (cca 2-300 gr), taiat bucati
1 praz, taiat bucati
sunca, cam 2-300 gr, bucatita
2 oua
1 pahar mic de iaurt (150gr)
sare, piper
1 lingura de lamaie
1 lingura de ulei de masline



Ne suflecam manecile si punem tigaia pe foc, incingem uleiul, in care adaugam prazul si sunca. Lasam pana cand se inmoaie, dar nu se coloreaza. Punem amestecul intr-un castron, peste pieptul de pui deja taiat bucatele.
Separat, batem ouale usor, adaugam iaurtul si condimentele si batem iarasi. Obtinem asa ceva:


Intr-un vas de yena uns punem puiul si celelalte ingrediente, dupa care turnam ouale si iaurtul. Dam la cuptor ptr cca 30 minute - 40 sau pana cand s-a rumenit cam asa:


Si miroase si bine pe deasupra. Eu ma duc la masa. Pe curand.
Ena (- the oven mega-fan)


Cartofi la cuptor cu bacon

O reteta asemanatoare senzationalului gratin cu cartofi si telina este aceasta: cartofi la cuptor cu bacon.
8 cartofi
100 ml smanatana de frisca
100 ml smantana
150 ml lapte
1 ou
300 gr bacon bucatele
parmesan ras
nucsoara, sare, piper
Fierbem cartofii taiati rondele in apa cu sare. Amestecam oul cu smantanele si laptele, asezonam cu sare, piper si nucsoara. Separat, prajim fara ulei baconul.

Intr-o yena/tava asezam rondelele de catofi, mixtura de smantane, baconul si la urma iar cartofi.

Dam la cuptor cca 20 minute, scoatem, presaram parmezanul si dam iar la cuptor pentru inca 10-12 minute.


Pofta buna!
Ena

marți, 2 martie 2010

Somon prajit in 2 variante

De ceva timp tot pandesc raionul de peste (dat fiind ca mi-am propus sa mancam mai mult peste) si saptamana trecuta chiar am atacat: medalioane de somon. Nu prea stiam cum sa le pregatesc asa ca am folosit 2 retete de somon prajit.

1. Somon prajit simplu

2 medalioane de somon
lamaie
sare, piper

Am presarat pe medalioane sare si piper, dupa gust, dupa care am stors lamaie deasupra (generos). Am incins ulei in tigaie si le-am prajit cam 3-4 minute pe fiecare parte (pana cand se rumenesc frumos).
Le-am servit cu salata verde si portocala (in loc de lamaie).

2. Somon prajit cu miere si ulei de masline

2 medalioane de somon
unt, ulei de masline
miere, lamaie
sare, piper (desi merge si fara)

Am pregatit o marinata din 2-3 lingurite de miere, 1 lingurita de lei de masline, zeama de lamaie. Le-am amestecat bine si le-am pus peste somon si am lasat la frigider timp de 1 ora, avand grija sa mai intorc punga, sau sa umezesc cu marinata din cand in cand bucatile uniform.

Am prajit in unt si ulei de masline, acesta se rumesneste mai frumos ptr ca se caramelizeaza mierea. Din pacate, acesta nu a mai apucat sedinta foto. :) Yum!

Pofta buna!
Eugenia